Evaluarea şi restructurarea resurselor umane, depolitizarea educaţiei şi conducerea şcolilor după modelul societăţilor comerciale. Acestea sunt câteva dintre soluţiile pe care le-au propus oamenii de afaceri, întrebaţi de capital.ro cum ar conduce învăţământul românesc.
„În momentul în care cumperi un business care merge prost, primul lucru pe care-l faci este evaluarea resurselor umane; pe cele bune le păstrezi, iar celor care nu sunt bune le oferi opţiunea de recalificare profesională. Apoi, evaluezi resursele financiare, tai costurile care nu produc şi realoci bani în acele locuri care aduc profit. În cazul nostru, profitul în educaţie este cel social”, a explicat Monica Tatoiu, manager şi fostă profesoară de Matematică.
Tatoiu: „Şcolile, auditate anual”
Alte măsuri la care ar recurge Monica Tatoiu sunt finanţarea pe bază de proiecte, introducerea unor contracte de management pentru directori, auditarea anuală a şcolii şi evaluarea, tot pe bază anuală, a profesorilor. De asemenea, ea ar mai propune renunţarea la manuale şi înlocuirea lor cu fişe personalizate, construite de profesor pe baza unui set de competenţe. „Şcolile trebuie să devină centre de formare ale adulţilor din comunitate. Părinţii şi mediul de afaceri local trebuie să se implice în monitorizarea formării şi finanţarea ei, în funcţie de nevoile locale”, a mai spus Tatoiu pentru capital.ro.
Pogonaru: „Învăţământul românesc suferă de o ipocrizie a elitelor”
Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România, ar face tot o restructurare din temelii a învăţământului românesc. El susţine că acesta trebuie orientat spre crearea de competenţe şi testarea lor imediată. „Cred că atunci când se discută de competenţe se ajunge la cheia rezolvării problemei”. Pogonaru susţine că în sistemul de învăţământ românesc avem de-a face şi cu o ipocrizie a elitelor. „Am creat masiv profesori universitari, aşa cum facultăţile private au creat absolvenţi fără valoare reală. Asta nu înseamnă că, în sistemul de învăţământ românesc, nu avem profesori de valoare. Din păcate, sunt sufocaţi de impostori”, a adăugat el.
Ghenea: „O şcoală nu trebuie să fie un business”
Omul de afaceri Marius Ghenea crede că învâţământul românesc este unul dintre puţinele domenii ale vieţii sociale pe care nu este bine să îl privim ca pe un business. „Dacă devine un business, în general, învăţământul riscă să se transforme într-o tipografie de diplome, ceea ce afectează dramatic calitatea procesului educaţional, aşa cum am văzut foarte bine la unele universităţi particulare din România, în ultimii ani, care par mai curând construite pe principii de business, decât pe principii curriculare şi educaţionale”.
„În realitate, un sistem de învăţământ de calitate foloseşte mult mai multe resurse financiare decât poate să producă pe termen scurt… De multe ori rezultatele economice ale unui sistem de învăţământ performant se văd numai după zeci de ani. Iată de ce, o şcoală nu este şi nu trebuie să fie un business”, susţine el. Singurele elemente care trebuie analizate în continuare, ca la orice activitate economică, sunt cele legate de cheltuieli.
