Cum ar trebui făcută reforma pensiilor? Ce variante de lucru există

pensie pensionare

SURSA FOTO: Dreamstime

Bogdan Hossu, liderul CNS Cartel Alfa vine cu noi precizări în contextul pensiilor. Acesta susține că toate problemele pe care Guvernul încearcă să le rezolve sunt vechi de aproape 20 de ani, din momentul în care s-a început reforma pensiilor.

Într-un interviu acordat pentru Adevărul, Bogdan Hossu, liderul CNS Cartel Alfa, susține că deficitul la fondurile de pensii publice a fost favorizat de foarte mulți factori. Este vorba despre reducerea cu o treime a cuantumului contribuţiei pentru pensii reţinute angajatului, dar şi scoaterea a foarte multe categorii de profesionişti, „şi încă unele bănoase, precum notarii” din gama angajaţilor obligaţi să plătească CAS.

În ceea ce privește reforma pensiilor, Hossu susține că toate categoriile profesionale care au scăpat de plata contribuțiilor la pensii trebuie reintroduse în sistem.

De cealaltă parte, creșterea vârstei de pensionare poate fi făcută prin corelarea cu speranța de viață, după o serie de dezbateri și discuții și nicidecum într-o singură zi, mai susține liderul CNS. El a mai adăugat că în prezent nu au existat discuții legate de reforma pensiilor sau a salarizării.

„Reforma pensiilor aici ar trebui să înceapă. Toate aceste categorii profesionale care au scăpat de plata contribuţiilor la pensii, prin măsurile populiste aplicate în trecut ar trebui reintroduse în sistemul de pensii publice.

Iar creşterea vârstei de pensionare prin corelarea cu speranţa de viaţă, care ar fi în medie de 75 de ani, s-ar putea face, dar numai în urma unor discuţii şi dezbateri, nu de azi pe mâine. Nu s-a purtat nicio astfel de discuţie, cu nimeni, nici în privinţa reformei pensiilor şi nici în cea a salarizării”, a declarat Bogdan Hossu, pentru sursa citată.

Ce variante are Ministerul Muncii

Ministerul Muncii pe de altă parte susține că există mai multe variante de lucru pentru reforma pensiilor, în momentul de față, existând un grup de lucru care analizează toate datele disponibile.

„În acest moment, există un grup de lucru care analizează datele pe care le avem disponibile, precum şi diferite variante de lucru”, a precizat Ministerul Muncii.

În ceea ce privește draftul privind reforma pensiilor prin PNRR, acesta prevede clar eliminarea pensiei anticipate şi creşterea vârstei de pensionare prin corelarea cu speranţa de viaţă (în medie de 75 de ani), dar şi creşterea perioadei minime de cotizare necesară ieşirii la pensie.

În acest context, Ministerul Muncii susţine că nu au existat niciodată astfel de discuții „Nu există nicio discuţie privind majorarea perioadei minime de cotizare, nu există nicio discuţie şi nicio intenţie privind eliminarea pensionării anticipate, dar se analizează posibilitatea includerii indicelui de corecţie sub o anumită formă în viitoare formulă de calcul a pensiilor”, a spus sursa citată.

Actuala lege a pensiilor și reforma pensiilor prin PNRR

Amintim faptul că diferențele dintre reforma pensiilor asumată prin PNRR și actuala lege a pensiilor sunt unele majore. Astfel, actuala lege a pensiilor prevede următoarele aspecte:

  • Vârsta standard de pensionare pentru femei este de 61 de ani şi va creşte treptat până la 63 de ani până în luna ianuarie 2030.
  • Pentru bărbaţi, vârsta standard de pensionare este de 65 de ani.
  • Stagiul minim de cotizare este de 15 ani atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi.
  • Stagiul complet de cotizare pentru femei este de 31 de ani şi va creşte treptat până la 35 de ani până în luna ianuarie 2030.
  • Stagiul complet de cotizare pentru bărbaţi este de 35 de ani.
  • Atât femeile, cât şi bărbaţii pot ieşi la pensie anticipat, cu 5 ani îanintea împlinirii vârstei de pensionare
  • Pensia este indexată anual cu rata anuală a inflaţiei, plus un indice de corecţie.

La polul opus, reforma pensiilor asumată prin PNRR prevede o serie de modificări majore:

  • Prevederile Legii nr. 127/2019 (noua lege a pensiilor, iniţiată de PSD) sunt retrase, inclusiv cele legate demodificarea perioadei contributive de 25 de ani.
  • Cheltuielile cu pensiile menţinute la niveluri similare – nu sunt prevăzute creşteri ad-hoc ale pensiilor pe termen scurt şi mediu.
  • Creşteri ţintite pentru beneficiarii de pensii minime pentru a le permite să treacă peste pragul sărăciei.
  • Introducerea de noi stimulente fiscale pentru a prelungi viaţa profesională dincolo de vârsta normală de pensionare.
  • Pensiile speciale sunt simplificate în măsura în care o permite Constituţia.
  • Introducerea unui nou sistem bazat pe o formulă de calcul stabilă şi o indexare automată a pensiilor, în timp ce indicele de corecţie este eliminat.
  • Se elimină pensionarea anticipată.
  • Digitalizarea tuturor dosarelor de pensii fără creşterea pensiei medii (în afară de modificările privindu-i pe beneficiarii de pensii minime).
  • Corelarea vârstei de pensionare atât la bărbaţi cât şi la femei cu speranţa de viaţă până în 2035.
  • Sustenabilitate îmbunătăţită pentru Pilonul 2, revenind la unele dintre prevederile anterioare, digitalizând sistemul şi permiţând o alocare mai diversificată a activelor pentru a creşte investiţiile pe piaţa locală