Cum ar trebui să arate “Programul de Educație Financiară pentru Diaspora”

Autor: Elena Grapă

Sistemul Standard & Poor’s din 2015 intitulat Educație Financiară în Lume a arătat că în România doar 22% din cei intervievați au un nivel acceptabil de educație financiară, spre deosebire de Danemarca sau Suedia, unde vorbim de un procent de 71%. Asta înseamnă că în România, oamenii știu prea puține despre cum să își administreze banii pe care îi au, cum să ia decizii informate când vine vorba de investiții, ipotecă sau pensii private. De aceea ei fac uneori alegeri păguboase pentru buzunar și greu de îndreptat.

Educația în acest sens devine necesară cu atât mai mult cu cât instituțiile financiare își inovează și digitalizează gama de produse. Cel mai bine simt asta  românii care pleacă la muncă în străinătate. Pe lângă bariera de limbă care este un impediment major, ei vin de acasă obișnuiți cu un sistem mai învechit și lipsiți de obișnuința de a căuta și învăța despre părțile bune ale digitalizării.

Credem că este nevoie de educație financiară în diaspora pentru adulți, nu doar pentru copii. În condițiile în care aceștia contribuie substanțial la economia României prin investiții și banii trimiși acasă, ei trebuie să știe care sunt cele mai bune metode de a-și administra banii.

Principalele lucruri pe care le vizează Programul de Educație Financiară pentru Românii din Diaspora sunt:

1.Informații despre sistemul bancar din țara adoptivă – în Marea Britanie de exemplu, românii își pot deschide un cont bancar relativ ușor și este recomandat să facă asta. De exemplu, un cont bancar basic le poate permite românilor să retragă bani de la un ATM și să facă diferite tranzacții. Contul bancar basic nu îți oferă foarte multe opțiuni, dar este suficient pentru operațiuni simple. Dacă vrei să faci un împrumut ca român în Anglia sau să ai un card de credit la banca respectivă va fi nevoie de un cont bancar cu mai multă liberate de mișcare: un current account.

2.Cum funcționează cardul de debit, cardul de credit și plățile contactless – Potrivit unei companii de servicii financiare nebancare din România, doar unul din doi români știu ce este un card de debit sau ce înseamnă perioada de grație în cazul unui card de credit. Mulți dintre aceștia nu știu care este diferența dintre cele două. Atunci când ajung în străinătate, unde gradul de bancarizare și digitalizare este cu mult mai ridicat, românii cad în capcana împrumuturilor urgente sau depășirii perioadei de grație.

3.Informații despre credite și credit scoring

4.Transfer internațional de bani online

5.Internet banking si mobile banking

La un asemenea program trebuie să contribuie nu doar spațiul privat, cât și organizațiile neguvernamentale și autoritățile responsabile de relația cu diaspora românească – Ambasade și Ministerul Afacerilor Externe, respectiv parlamentarii aleși de diaspora. Atât Președintele României, Klaus Iohannis, cât și Premierul Dacian Cioloș au evidențiat cât de importantă este contribuția diasporei pentru economia și cetățenii români rămași acasă. Dacă lucrăm împreună, vom avea cu toții de câștigat.

Elena Grapă, 26 de ani, locuiește în Marea Britanie de 2 ani de zile, licențiată în Comunicare și Relații Publice, este Community Manager pentru România la TransferGo.