Cristian Pârvan, secretar general AOAR
„Statul ar trebui să-i stimuleze pe angajații care vor să lucreze în plus. Orele suplimentare să nu fie impozitate în plus față de orele normale. La noi, o ora suplimentară plătită dublu este taxată dublu. Soluția aplicată de francezi într-o situație similară este că persoanele care lucrează mai mult de 35 ore pe săptămână sunt scutite de taxe și impozite pentru orele suplimentare lucrate.”
„Ar trebui să existe o solidaritate, în sensul că o persoană care are un salariu de 5.000 lei ar trebui să plătească procentual mai mult față de o persoană care are un salariu de 2.000 lei. Iar cand cineva are două contracte de muncă, nu ar trebui să achite contribuții sociale decât pentru un contract.”
„Se poate merge pe principiul Germaniei: în condițiile în care câștigi până la o anumită sumă, statul nu te impozitează.”
CITIȚI ȘI:
Taxarea muncii la nivel european. România din nou în top
Avem un sistem ineficient de taxare pe muncă. Cum îl putem schimba?
Taxarea excesivă îngreunează crearea de noi locuri de muncă
Florin Pârvu, vicepreşedinte CNIPMMR
„Sistemul de taxare a forței de muncă trebuie să ajungă, în doi-patru ani, de la 75%-78%, cât e acum, în jurul valorii de 50%. Atunci vom asista la o diminuare drastică a muncii la negru. Și angajatorul e stimulat să creeze noi locuri de muncă și nici bugetul nu va avea mult de suferit.”
„Ar mai fi nevoie de o măsură de scutire pe profitul reinvestit destinat dezvoltării afacerilor și uniformizării șomajului în România. De exemplu, să faci un cămin pentru angajații societății unde să poată să vină să locuiască români din județele sărace, cu o rată mare a șomajului.”
„Scăderea taxării pe forța de muncă trebuie coroborată cu măsuri precum reducerea cu 50% a contribuțiilor sociale pentru noii angajați timp de doi ani”.
Gabriel Biriș, partener fondator Biriș Goran
„Baza de calcul pentru contribuțiile sociale obligatorii trebuie să fie plafonată la un nivel rezonabil, de trei-patru salarii medii calculate la venitul global al unei persoane, cu ținta asumată de a reduce această plafonare în viitor”.
Emilian Duca, director general Tax&Business Solutions
„Problema noastră nu este nivelul impozitării, ci interpretarea modului de aplicare a legislației și faptul că acești ani nu se regăsesc în serviciile oferite de stat. Oamenii au senzația că plătesc degeaba. Nivelul este ridicat raportat la serviciile primite. De fapt, este o reacție de apărare a angajatului și angajatorului față de calitatea proastă a serviciilor statului. Și aici avem de lucru la ceea ce oferă statul față de ceea ce încasează.”
Dumitru Costin, președinte BNS
„După ce România a renunțat aproape complet la contribuțiile la fondul de șomaj, contribuțiile actuale acoperind cu chiu cu vai indemnizațiile de șomaj, singurele măsuri active pentru angajarea șomerilor se datorează fondurilor europene destinate resurselor umane și nu este suficient.”
„Când discutăm despre reducerea fiscalității pe muncă, ar trebui să avem în vedere și reorientarea resurselor disponibile, de exemplu, către îmbunătățirea condițiilor de muncă, către rezolvarea problemelor de securitate și sănătate în muncă.”
CITIȚI ȘI:
Taxarea muncii la nivel european. România din nou în top
Avem un sistem ineficient de taxare pe muncă. Cum îl putem schimba?
