Regretatul Rege Mihai l al României a lăsat în urmă o avere impresionantă cu valoare istorică și de patrimoniu. După rvenirea din exil, Regele Mihai și-a redobândit dreptul de proprietate asupra Domeniului Regal Sinaia și a Domeniului Regal Săvârșin.
În anul 2015, TOP 300 Capital poziționa Casa Regală a României pe locul 81, cu o avere estimată la 60 de milioane de euro. Administrată de Consiliul Regal, avuția Coroanei este compusă din patru castele. Domeniul Regal Sinaia, retrocedat în 2007, conține Castelele Peleș, Pelișor și Foișor. Celălalt Domeniu Regal este compus din Castelul de la Săvârșin. Palatul Elisabeta a fost oferit ca reşedinţă oficială permanentă a Regelui Mihai, în calitate de fost şef de stat, dar nu se află în proprietatea sa.
Domeniul Regal Sinaia
Castelul Peleș
„Castelul Peleş este un simbol al independenţei şi puterii ţării noastre.Cea mai frumoasă coroană regală este încrederea şi dragostea românilor, iar valoarea ei stă în propriile merite ale României.”, a spus Majestatea Sa Regele Mihai.
Reședința de vară a regilor României a fost construită la dorința regelui Carol l și a fost plătită în integralitate de acesta. Castelul Peleș a fost primul castel elctrificat în totalitate din Europa și chiar din 1883, castelul are încălzire centrală.
Din punct de vedere arhitectural Castelul Peleş este o capodoperă a stilului neo-renascentist german. După decesul lui Carol I Castelul a fost transmis Regelui Ferdinand, care l-a lăsat moştenire directă Regelui Mihai, potrivit site-ului Familiei Regale.
După Castelul Bran, Peleșul este considerat al doilea muzeu din țară căutat de turiști. Numai în anul 2006 i-au trecut pragul peste 250.000 de vizitatori din țară dar și din SUA, Australia, Japonia și Noua Zeelandă. În primele șase luni din 2010, 80.000 de turiști au vizitat castelul Peleș.
Castelul a rămas reședință a familiei regale până în 1948, când a fost confiscat de regimul comunist. Memorandumul privind retrocedarea Castelelor Peleş şi Pelişor către Regele Mihai a fost aprobat în 2007 de Guvernul României. Autorităţile române au restituit proprietăţile Familiei Regale dar nici în anul 2009 nu a fost făcută punerea efectivă în posesie.
Domeniul Regal Sinaia are valoare de patrimoniu şi nu se supune „preţului pieţei”. O valoare estimativă a Peleşului vehiculată a fost de 150 de milioane de euro, în condiţiile în care Castelul Bran a fost estimat la 140 de milioane de dolari. Atât Castelul Peleș cât și reședințele Pelișor și Foișor, au fost construite din banii personali ai Regelui Carol I, acesta evitând să folosească bani din lista civilă.
Castelul Pelișor
Din 1903, Pelișor a fost reședința de vară a principilor moștenitori ai României. Construit din dorința lui Carol l, ca reședință a principilor moștenitori Ferdinand și Maria, Pelișor mai este numit și „Casa de vis“. Castelul îmbină elemente germane cu unele româneşti și ilustrează gusturile Reginei Maria.
Pelişor are doar 99 de încăperi, faţă de Castelul Peleş cu 160 de încăperi. Întreaga casă a fost decorată pentru a fi o reşedinţă princiară: Holul de onoare este lambrisat cu lemn de stejar, iar Dormitorul de aur este decorat după planurile şi desenele reginei cu mobilă sculptată în lemn de tei aurit. Tot după planurile reginei a fost decorat şi biroul ei, iar pereţii Camerei de aur sunt decorate cu frunze de ciulini, motiv drag reginei întrucât era emblema Scoţiei, locul natal al ei.
După anul 1948, castelul Pelişor este preluat de către statul român, devenind Casa de creaţie a scriitorilor, compozitorilor şi artiştilor plastici din România. După anul 1990, specialiştii au reuşit să reconstituie un spaţiu princiar şi regal, respectând în bună măsură şi inventarul acestuia. Muzeul a fost inaugurat în luna februarie 1993.
Castelul Foișor
Foișorul a fost folosit de cuplul regal Carol I-Elisabeta până când s-au mutat în Castelul Peleș. După moartea reginei Elisabeta, Foișorul a rămas un timp nelocuit, fiind luat în folosință de principele moștenitor Carol și de soția sa, Elena. Aici s-a născut la 25 octombrie 1921, viitorul rege Mihai.
În timpul domniei lui Carol al II-lea, Foișorul a fost folosit de acesta și de principele moștenitor Mihai. A fost locuit și de regele Mihai și mama sa regina mamă, Elena, până în decembrie 1947, aici petrecându-și familia regală sărbătorile de iarnă când Petru Groza i-a chemat la București pentru a discuta o „chestiune de familie”, abdicarea regelui Mihai.
La fel ca toate proprietățile familiei regale, Foișorul a fost naționalizat în 1948. Din cele trei palate de pe domeniul Peleș, Foișorul este singurul care nu a fost deschis vizitării de către publicul larg niciodată.
Domeniul Regal Săvârșin
Castelul de la Săvârșin
„Castelul de la Săvârşin este locul cel mai apropiat sufletului meu pentru că, de fiecare dată, trăiesc sentimentul prezenţei Reginei Elena, care l-a amenajat, l-a îngrijit şi l-a iubit atât de mult.”, spune Alteţa Sa Regală Principesa moştenitoare Margareta.
Situat în Arad, acest castel a fost construit între anii 1650-1680, iar în 1943, Regele Mihai l cumpără acest domeniu. Castelul este înconjurat de un parc prevăzut cu lac și debarcader. După ce a fost confiscate de comuniști în 1948, la fel ca toate celelalte prorientăți regale, castelul a revenit în posesia Casei Regale la 1 iunie 2001. Principesa Margareta conduce acțiunile de restaurare a parcului și a casei în acelasi stil creat în 1943 de Regina-mamă Elena.
Săvârşinul este locul în care Familia Regală în care îşi petrec sărbătorile. Castelul Regal de la Săvârşin a găzduit şi în anul 2009 Festivalul naţional de literatura „Dorel Sibii”, aflat sub înaltul patronaj al Alteţei Sale Regale Principesa moştenitoare Margareta.
Palatul Elisabeta
„Învăţ să trăiesc în Palatul Elisabeta, învăţ să-l preţuiesc şi să-l înţeleg şi ştiu că pot, alături de părinţii mei şi de soţul meu să punem o amprentă a noastră între zidurile lui, ca o continuitate a tradiţiei româneşti”, a spus Alteţa Sa Regală Principesa Margareta.
Situat pe șoseaua Kiseleff din București, Palatul Elisabeta este reşedinţa oficială a Familiei Regale a României. Este locul în care se desfășoară majoritatea evenimentelor şi întâlnirilor publice ale membrilor Familiei Regale.
Arhitectura Palatului Elisabeta îmbină stilul maur cu cel brâncovenesc făcându-l unic între palatele Bucureştiului. Tânărul arhitect Corneliu Marcu a reuşit să ridice Palatul în doar un an, pe un teren al Parcului Herăstrău.
Într-unul dintre saloanele aflate la etaj, Regele Mihai a fost forțat să semneze un act nelegal de abdicare. Palatul s-a aflat în proprietatea Principesei Elisabeta până la naționalizarea lui în 1948. În prezent, palatul se află în proprietatea statului. După revenirea definitivă în țară a Familiei Regale a României, petrecută în 1997, Palatul este folosit ca singura reședință oficială și locuință a Familiei Regale din București.