Institutul Naţional de Statistică a publicat o analiză asupra modului în care românii comunică prin internet cu autorităţile sau serviciile publice. Cum a arătat interacţiunea aceasta în 2020?
Institutul Naţional de Statistică a publicat un raport interesant privind interacţiunea dintre populaţie şi autorităţi sau servicii publice prin intermediul internetului.
Astfel, aproape 16% dintre românii care au accesat internetul în 2020 au interacţionat cu autorităţile sau serviciile publice, arată datele centralizate de către INS.
În ce a constat interacţiunea dintre oameni şi autorităţile publice?
Ponderea persoanelor care au interacţionat online cu autorităţile sau serviciile publice în scop personal a reprezentat anul trecut 15,9% din totalul celor care au accesat Internetul în ultimele 12 luni. 74,8% dintre oameni au căutat să obţină informaţii de pe site-urile autorităţilor publice, 59,9% au solicitat descărcarea formularelor oficiale, iar 49,1% au transmis formularele completate.
Mediul urban domină această statistică. Activităţile au fost solicitate în proporţie mai mare în mediul urban (19,7%) comparativ cu cel rural (10,4%).
Interacţiunea a fost cea mai frecventă în Bucureşti – Ilfov
Regiunea Bucureşti – Ilfov (30,5%) a fost regiunea cu cel mai mare nivel de interes pentru aceste interacţiuni. Interesul pentru interacţiuni cu autorităţile publice a fost mai scăzut în regiunile Nord-Est (12,1%), Sud-Muntenia (12,2%) şi Nord-Vest (12,4%).
Utilizatorii de internet care accesează site-urile autorităţilor şi care utilizează serviciile publice s-au întâlnit mai frecvent printre persoanele cu vârste cuprinse între 16-34 ani (17,9%) şi cei din grupa de vârstă 35-54 ani (17,5%), mai transmite INS.
Sunt românii îngrijoraţi de securitatea datelor personale?
După nivelul de instruire al utilizatorilor, 45,4% au fost persoane cu nivel superior de instruire, 11,3% cu nivel mediu de instruire şi 4,7% cu nivel scăzut de instruire.
Din punct de vedere al statutului ocupaţional, salariaţii au utilizat în măsura cea mai mare site-urile web ale autorităţilor sau serviciilor publice (22,3%).
„O analiză a motivelor invocate de persoanele care trebuiau să transmită formulare completate autorităţilor publice pe site sau cu ajutorul aplicaţiilor şi nu au trimis relevă faptul că bărbaţii au fost cu 27,8 puncte procentuale mai puţin îngrijoraţi decât femeile în ce priveşte protecţia sau securitatea datelor, iar femeile au fost cu 8,8 puncte procentuale mai puţin îngrijorate din lipsa abilităţilor sau cunoştinţelor în utilizarea web-site-urilor”, precizează reprezentanţii INS.