Cu o populaţie de 500 de oameni, Oimiakon se află în estul Iakuţiei, la aproximativ 750 de metri deasupra nivelului mării. Din cauza localizării nordice a satului, lungimea zilei variază de la trei ore în decembrie, la 21 de ore în luna iunie.

Cu un climat subarctic extrem, Oimiakon este cunoscut ca unul dintre candidații pentru Polul Nord al Frigului, cealalt fiind orașul Verhoiansk. Solul localităţii este permanent înghețat.

În 1924, la Oimiakon s-a înregistrat o temperatură record de -71.2° C. Aceasta este cea mai scăzută temperatură înregistrată vreodată într-un habitat. În sat există un monument care amintește acest eveniment. Ulterior, pe 6 februarie 1933, staţia meteo a înregistrat o temperatură de -67.8° C.

Recordul oficial s-a înregistrat în Antarctica, unde a fost înregistrată o temperatură de -89.2° C, la staţia Vostok, pe 21 iulie 1983.

Cu toate că iernile în Oimiakon sunt lungi și excesiv de reci, verile sunt blânde, uneori cu zile călduroase şi foarte călduroase. Cea mai călduroasă lună la Oimiakon a fost Iulie 2010, cu o temperatură medie de 18.7° C, însă în iunie, iulie și august temperaturi de peste 30° C nu reprezintă o raritate.

La data de 28 iulie 2010, Oimiakon a înregistrat o temperatură record de 34,6° C, obținându-se astfel un interval de temperatură vară iarnă de 102,3° C.

De altfel, Verhoiansk și Iakutsk sunt singurele locuri din lume cu o amplitudine a temperaturii de peste 100° C.