În perioada care urmează, sunt demarate multe proiecte importante, pe care comunitățile și mediul construit din România le așteaptă de mult timp. Câteva exemple sunt liniile de metrou M6 și M4 din București sau linia de metrou de la Cluj.

Sixense România, companie cu expertiză în servicii de urmărire a comportării construcțiilor în timp prin soluții digitale, este cunoscută în piață pentru aportul semnificativ la dezvoltarea în siguranță a proiectelor de infrastructură subterană, respectiv a ultimelor proiecte de linii de metrou din București, și având în general o experiență solidă în această direcție.

Mariana Garștea, Directorul general al companiei, ne-a explicat mai multe despre abordarea corectă a lucrărilor de monitorizare structurală și geotehnică pentru acest tip de proiecte, pentru a ne asigura că vom avea o infrastructură sigură și durabilă. Iată ce ne-a spus.

Ce anume trebuie să aibă în vedere autoritățile care dezvoltă și vor întreține infrastructura de transport subterană care se dezvoltă în acest moment?

Așa este – și sunt investiții care ne bucură, în primul rând ca membri ai comunității, dar și ca specialiști care contribuie în mod direct la întreținerea mediului construit din România.

Dat fiind istoricul nostru – am fost implicați în proiectele de monitorizare geotehnică și structurală pentru ultimele secțiuni de metrou din București, la momentul respectiv acestea fiind chiar primele proiecte pe care Sixense le-a avut în România –, punctez câteva lucruri importante de avut în vedere pentru autorități, atunci când vine vorba despre infrastructură subterană de transport:

  • Riscurile construcției unei linii de metrou sunt legate cel mai frecvent de cât de bine înțelegem condițiile geotehnice, starea tehnică a construcțiilor învecinate din zona de influență, comportarea acestora în timpul construcției tunelului și, bineînțeles, de soluțiile de proiectare și metodele de execuție.
  • Orice fel de proiect de infrastructură subterană urbană trebuie să înceapă de la un studiu InSAR (din satelit) istoric, care să detecteze cu precizie milimetrică deplasările pe verticală ale structurilor și pământului și care să meargă cu cel puțin 5 ani în spate. Un astfel de studiu ajută la identificarea tuturor zonelor vulnerabile de pe viitorul traseu.
  • Apoi, este nevoie de o analiză a zonelor vulnerabile, pentru a propune soluții și tehnologii adaptate, cu impact minim asupra zonei de influență – ne referim aici la infrastructura feroviară și rutieră existentă, clădiri monumente istorice, clădiri rezidențiale și altele. De exemplu, o situație foarte cunoscută și de adresat în acest sens este chiar consolidarea planșeului din zona Unirii, construit peste râul Dâmbovița, lucrare esențială pentru întregul București.
  • Un astfel de proiect necesită un program de monitorizare structurală și geotehnică în timp real, cu alerte la depășirea pragurilor și parametrilor de siguranță setați. Cel mai important lucru este ca acest program de monitorizare să fie foarte specific și adaptat riscurilor reale din teren.
  • Pe lângă chestiunile tehnice pe care le-am explicat mai sus, menținerea siguranței structurale a unui proiect de o asemenea anvergură mai presupune un aspect sensibil: un dialog continuu cu comunitatea, explicarea procesului și a ce urmează să se întâmple, proceduri clare de monitorizare structurală și geotehnică adaptate nivelului de risc al proiectului.

O linie de metrou reprezintă un proiect extrem de complex, cu impact major asupra comunității și asupra mediului construit, așa că siguranța structurală trebuie să fie o prioritate.

Aveți o experiență semnificativă în ce privește monitorizarea liniilor de metrou din București. Ce ne puteți spune despre ce presupune această activitate? Cât de complexă este ea?

Așa cum probabil se deduce din explicațiile de mai sus, în cazul unei linii de metrou, vorbim despre un proiect care necesită un grad foarte mare de pregătire și o înțelegere foarte bună a ceea ce înseamnă efectele și riscurile pe care le provoacă astfel de lucrări.

Complexitatea activităților care trebuie să asigure sănătatea și siguranța structurală a acestora este foarte mare și avem în vedere de fapt o abordare integrată: pornind de la studiu, trecând prin analiză, proiectare, informații exacte înainte de demararea oricăror lucrări la noul proiect, cu instrumentare, măsurători și data management pe toată durata execuției și, bineînțeles, cu continuarea monitorizării riscurilor și în etapa de exploatare, dacă este cerut de Beneficiar, cum de altfel ar trebui, având în vedere legislația în vigoare.

Important de precizat este și că, tocmai pentru că vorbim despre lucrări extrem de complexe, erorile nu sunt admise. Vorbim despre siguranță înainte de toate și imaginați-vă ce înseamnă să construiești o structură care subtraversează jumătate de oraș.

În încheiere, la ce anume ar trebui să aibă grijă autoritățile care gestionează astfel de proiecte critice pentru mediul construit? Ce mesaj aveți să le transmiteți, ca să se asigure că dezvoltă și întrețin corect infrastructura subterană?

M-aș referi la câteva aspecte importante. Pe de o parte, să ia în considerare contractarea directă a acestor lucrări, dacă au personal de specialitate. Autoritatea publică este cea care trebuie să își asigure accesul la informații rapid, direct, transparent și să aibă întotdeauna la dispoziție cele mai bune instrumente pentru validarea ipotezelor de proiectare, respectiv pentru verificarea calității execuției lucrărilor și pentru protejarea construcțiilor din zona de influență.

Pe de altă parte, să urmărească în mod corect toate etapele și activitățile pe care le-am descris anterior și să nu caute să scurtcircuiteze ceva. Este nevoie de toate, în ordinea precizată, dată fiind complexitatea proiectului și faptul că nu ne permitem să nu luăm în serios gradul de risc al acestei infrastructuri critice pentru comunitate.

Și, nu în ultimul rând, este nevoie să se ia în considerare implementarea unui sistem de monitorizare structurală și geotehnică automatizat, real-time, sau măcar mixt, pe toată durata lucrărilor de execuție. Este nevoie de informații în timp real, astfel încât să se poată interveni rapid și să se evite orice fel de incidente cu pagube materiale sau, mai grav, accidente care să ducă la clădiri evacuate, la pierderi de vieți omenești etc.

De asemenea, cu ajutorul acestui sistem real time se poate verifica rapid impactul structural asupra clădirilor din zona de influență și se poate vedea ce se întâmplă, având acces la istoricul datelor înregistrate pentru o anumită clădire. Dacă este necesar, se poate demonstra foarte ușor, cu date concrete, că totul este în parametri normali sau se poate interveni imediat, punctual, pentru a preveni un impact structural major, dacă este cazul.