"Avocaţii şi colaboratorii firmei panameze au furnizat zilnic servicii de consultanţă, înfiinţând pe bandă rulantă companii offshore în Seychelles, Insulele Virgine Britanice, Bahamas sau Niue şi în alte jurisdicţii netransparente şi cu fiscalitate blândă. Ani la rând, casa de avocatură a camuflat interesele unor oligarhi şi afacerişti influenţi care au acaparat companii strategice din industria românească şi au exportat apoi profiturile în paradisuri fiscale. Beneficiarii reali ai acestor mari afaceri au rămas secreţi până astăzi, deşi deciziile lor au avut un impact major în economia naţională şi au influenţat viaţa a zeci de mii de familii", menţionează reprezentanţii RISE Project.
Documentele analizate de reporterii RISE Project arată şi o altă faţă a acestei lumi secrete: oameni simpli care din lipsă de bani sunt dispuşi să lucreze pentru firme care furnizează servicii offshore, asumându-şi rolul de paravan pentru alte afaceri controversate.
"Baza de date a firmei Mossack Fonseca arată, printre altele, cine a fost miliardarul necunoscut din structura de proprietate a rafinăriei Rafo Oneşti şi ce legături a avut el cu zăcămintele aurifere de la Roşia Montană. Vasile Frank Timiş, iniţiatorul afacerii Roşia Montană, a apelat şi el la aceiaşi avocaţi din Panama City pentru a începe afacerile din România la mijlocul anilor `90. Tot în documentele panameze regăsim şi filiera offshore prin care este controlată o altă mină importantă de aur din Munţii Apuseni dar şi alte firme active în extracţia petrolului şi gazelor naturale. Vasile Frank Timiş a folosit firma Castle Europa Limited, înfiinţată în Bahamas de avocaţii Mossack Fonseca, în afacerile demarate în România în 1997. În sediul firmei de avocatură au fost păstrate secretele celor care au căpuşat un alt combinat petrochimic din România. Documentele îi mai listează pe oamenii-cheie din privatizarea Alro, afacere anchetată de procurori pentru corupţie, şi arată cum s-au reprofilat apoi în alte afaceri cu minerale şi gaze naturale", se precizează în articolul publicat de RISE Project.
Pe de altă parte, RISE Moldova publică primul set de documente obţinut din scurgerea globală #PanamaPapers, care arată legăturile offshore ale ex-premierului moldovean Ion Sturza cu miliardarul român Dinu Patriciu, cu fiul fostului ambasador al Norvegiei în Rusia, dar şi cu primul director al filialei Rompetrol la Moscova.
"Ion Sturza, ex-premier şi politician moldovean s-a retras în 2002 din politică, devenind partenerul de afaceri al miliardarului român Dinu Patriciu, decedat în 2014, la acea vreme director general al Rompetrol Group, o societate petrolieră multinaţională cu majoritatea activelor în România, Franţa, dar şi Ucraina, Georgia, Republica Moldova. Sturza a făcut o carieră de invidiat la Rompetrol, unde a activat din 2002 până în 2009. În 2005, Grupul Rompetrol anunţă deschiderea reprezentanţei sale la Moscova, în subordinea lui Ion Sturza, care deţinea funcţia de vicepreşedinte de Dezvoltare Rompetrol pentru Rusia şi Comunitatea Statelor Independente. Director al reprezentanţei Rompetrol din Moscova a fost numit Constantin Lutsenko, care lucrase anterior la o serie de companii importante din Rusia, printre care Gazprom şi Novochimtrans, dar şi alte companii din domeniul petrolier şi petrochimic din Statele Unite ale Americii şi Germania", explică jurnaliştii RISE Moldova.
Potrivit acestora, Sturza şi Lutsenko nu erau doar subalternii lui Patriciu la Rompetrol. La doar câteva luni de la fondarea biroului Rompetrol la Moscova, în august 2005, cei trei devin parteneri de afaceri în offshore-ul Markside Holdings Limited, companie înregistrată în Insulele Virgine Britanice, paradis fiscal care nu oferă acces la informaţiile din registrul companiilor.
"După şapte ani de activitate, compania este lichidată. Decizia a fost luată la adunarea acţionarilor din 2012, secretar al adunării fiind ales Ion Sturza, care a şi semnat decizia de lichidare. Precizăm că Sturza este cel care a participat în 2007 la negocierea şi vânzarea a 75% din capitalul Rompetrol Group către firma de stat kazahă KazMunaiGaz (KMG), iar în 2009, a celuilalt pachet de acţiuni de 25%. În urma acestei tranzacţii, kazahii au obţinut acces la două rafinării din România: Petromidia de la Marea Neagră şi Vega din Ploieşti, dar şi a terminalului maritim Midia, din Năvodari", mai precizează RISE Moldova.
Conform sursei citate, în 2009, când Rompetrol este preluat în totalitate de kazahi, Sturza pleacă din funcţia de vicepreşedinte şi membru al Consiliului de administraţie al Rompetrol Group şi devine preşedinte al fondului investiţional Fribourg Capital, o companie din Luxemburg, prin intermediul căruia a lansat mai multe afaceri în România şi Republica Moldova.
Documentul mai vorbeşte şi despre faptul că Sturza a mai fost asociat cu Lutsenko în altă companie înregistrată în Insulele Virgine Britanice, Chandler Group Holdings. Printre fondatorii offshore-ului figura şi Gunnar Nordsletten, fiului fostului ambasador al Norvegiei în Federaţia Rusă în perioada anilor 2000-2008.
RISE Project este partenerul pentru România al proiectului de investigaţie global #PanamaPapers. Materialul original a fost publicat de International Consortium of Investigative Journalism.
Documentele care fac obiectul acestor dezvăluiri – şi care au fost analizate de peste 370 de jurnalişti din 78 de ţări – aparţin Mossack Fonseca, o puternică firmă de avocatură şi de servicii juridice, cu sediul central în Panama şi cu filiale în peste 35 de ţări.
Casa de avocatură este unul dintre cei mai mari creatori de companii paravan şi structuri offshore care ascund adevăraţii beneficiarii şi bunurile lor. Astfel de companii sunt principalele instrumente folosite pentru spălare de bani, evaziune fiscală, mită şi multe alte inginerii financiare.
Baza de date #PanamaPapers conţine informaţii despre mai mult de 200.000 de entităţii offshore, conectate la persoane de pe tot mapamondul. Informaţiile sunt un amalgam de emailuri, copii după paşapoarte, facturi care atestă plata telefonului sau a altor utilităţi, formulare bancare şi, desigur, mii de acte de înregistrare ale unor firme offshore.
Sursa> Agerpres
