Prima întrebare pe care și-au pus-o toți comentatorii, specialiștii și jurnaliștii din presa externă este "De ce nu vrea Irlanda să ia banii de la UE și FMI". A doua, un pic mai dificilă decât prima, în special din cauza modului de interdependență în care a fost gândită să funcționeze zona euro: "Cum au ajuns giganții Uniunii Europene la mâna unui stat precum Irlanda?".
Încă 100 de miliarde de euro, scoși de sub tejgheaua UE și FMI
Uniunea Europeană a început negocierile cu Irlanda pentru ca Dublinul să accepte un fond de salvare a sectorului bancar în valoare de 100 de miliarde de euro, semnalează miercuri presa spaniolă, care atrage în acelaşi timp atenţia asupra efectelor pe care le are această veste pe pieţe, şi mai ales pe cea spaniolă, care ar putea fi spusă riscului contagierii.
UE face presiuni asupra Irlandei pentru ca aceasta să accepte 100 de miliarde de euro, din care jumătate ar ajunge la bănci, scrie El Pais. Cotidianul spaniol consemnează faptul că miniştrii de finanţe ai statelor din zona euro au început să facă presiuni, fără succes, asupra Irlandei, pentru ca această ţară să accepte un plan pentru salvarea de la faliment a sectorului bancar, readucând şi stabilitate pe pieţe. În acest timp, mai notează cotidianul menţionat, pieţele din Europa au închis fără a cunoaşte rezultatele reuniunii Eurogrupului, în care s-a abordat situaţia Irlandei şi Portugaliei, iar bursa spaniolă a suferit cea mai dură scădere, cu 2,4%, a indicelui Ibex 35.
UE negociază cu Irlanda primirea sumei de 50 de miliarde de euro pentru băncile din această ţară, informează la rândul său cotidianul El Mundo. În a doua intervenţie urgentă din ultimele şase luni, miniştrii economiei şi finanţelor din zona euro s-au angajat să acţioneze pentru salvarea sectorului bancar irlandez, cu ajutorul Fondului Monetar Internaţional, completează cotidianul spaniol, şi precizează că pachetul de salvare s-ar situa între 50 şi 100 de miliarde de euro.
Prea multă democrație?
Într-un material intitulat "Crisis of Democracy faces Euro Zone", jurnaliștii de la Wall Street Journal fac o remarcabilă sinteză a modului în care negociază micuța Irlandă cu mai marii UE. Articolul creează imaginea unei națiuni cu un simț al independeței ieșit din comun, care încearcă să demonstreze că poate să-și gestioneye singură problemele. Pe cifre, lucrurile ar arăta în felul următor: În primele 6 luni ale acestui an, Irlanda a atras nu mai puțin de 50 de investiții directe, printre care investitori de talie mondială. Mergând pe acest filon, sunt multe voci irlandeze care spun că acceptarea unui ajutor financiar ar înseamna sfârșitul acestei independențe ți începutul unei ere de dependență economică față de "Statele Unite ale Europei".
