Conform unor date oferite de Oficiul Național al Registrului Comețului, la cererea Capital, în 2010 s-au înființat în România nu mai puțin de 276 de case de amanet, după ce în 2009 fusesră înființate 362 de astfel de unități de creditare. În 2008, numărul caselor de amanet deschise a fost de 249 de case de amanet.
Ce duc românii la amanet
Orice obiect care are valoare poate ajunge în casa de amanet: obiecte de dimensiuni mici și valoare certa (bijuterii sau obiecte decorative din aur, platină sau argint) sau electronice (laptopuri, camere video, aparate foto, telefoane de lux) care se pot evalua.
Pe lângă aceste lucruri, există case de amanet care acceptă mașini și chiar locuințe, însă sumele pe care clienții caselor de amanet le primesc merg până la 25-30% din sumele evaluate, tocmai pentru a nu încuraja înstrăinarea definitivă a acestora.
Există case de amanet care încearcă să-și atragă clienți prin practicarea unor comisioane speciale, inferioare celor practicate în mod obișnuit: 0,3%, în loc de 0,8%, de exemplu.
De asemenea, există case de amanet care oferă sume mai mari pentru obiectele amanetate, în cazul în care se încheie un contract doar o singură zi.
Locuința la amanet, nu tocmai legal
La finalul lui 2009, capital.ro scria despre activitatea unei case de amanet care accepta și imobile pentru acordarea de împrumuturi.
La scurt timp după publicarea acestui material Banca Națională română și Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor au anunțat că este interzisă activitatea de creditare a caselor de amanet în schimbul primirii de imobile drept garanții.
Potrivit BNR, conditiile minime de acces la activitatea de creditare și desfășurarea acesteia pe teritoriul României sunt reglementate prin Legea nr.93/2009 privind instituțiile financiare nebancare, care stabilește că activitatea de creditare ce poate fi desfășurată de casele de amanet se limitează la "acordare de credite cu primire de bunuri spre păstrare", ceea ce restrânge implicit categoriile de bunuri care pot face obiectul garanției creditului acordat de casele de amanet la bunurile mobile, ce pot fi primite și păstrate de creditor până la rambursarea împrumutului.
Totodată, BNR menționa că, potrivit prevederilor art.1685 din Codul Civil, "amanetul este un contract prin care datornicul remite creditorului său un lucru mobil spre siguranța datoriei".
Ca urmare, conform condițiilor impuse de legislația aplicabilă, casele de amanet nu pot accepta drept garanție bunuri imobile, respectiv construcții sau terenuri.
Ce probleme pot apărea la casa de amanet
– deși a achitat suma împrumutată, clientul nu a primit produsul amanetat;
– produsul cumpărat de la amanet era defect;
– produsele amanetate nu s-au returnat la timp;
– s-a cerut un comision mai mare decat cel afișat la vedere;
– contract incomplet;
– pierdere obiect aur lăsat în amanet;
– s-a restituit un alt produs decât cel amanetat
