Valul 5 al pandemiei de COVID-19 a provocat o situație îngrijorătoare în România. În ciuda faptului că varianta Omicron este considerată mai puțin periculoasă, cifrele din spitale se apropie de cele înregistrate în timpul valului precedent.
Cum au ajuns secțiile ATI din România să fie din nou pline?
În acest context, medicul Marius Geantă, preşedintele Centrului pentru Inovaţie în Medicină, a explicat că este greu să spunem în acest moment dacă suntem în vârful Valului 5 sau într-o fază de platou.
„Este greu să spunem în acest moment dacă suntem în vârful Valului 5 sau într-o fază de platou. Cred că este important să vedem ce se va întâmpla în zilele următoare. Dacă vom încheia săptămâna cu o medie apropiată de săptămâna trecută, putem să vorbim cumva despre un platou, dar un platou înalt. În mod normal, în valul Omicron, un platou de peste 30.000 de cazuri – dacă aceasta va fi situaţia – n-ar fi trebuit să ne îngrijoreze în sine. Dar sunt câţiva factori care mie îmi atrag atenţia”, a declarat dr. Marius Geantă.
Avem nevoie de o testare şi mai extinsă
Totodată, acesta a subliniat că rata mare de pozitivare „ne arată că avem nevoie de o testare şi mai extinsă”.
„Cu alte cuvinte, deşi testarea s-a îmbunătăţit în ultimele luni, rata mare de pozitivare ne arată că avem nevoie de o testare şi mai extinsă. Acesta este un lucru pe care să spunem că îl înţelegem, pentru că ţine de capacitatea sistemului nostru de a oferi testarea. (…) Şi anume, un număr crescut de persoane internate la ATI, comparativ cu ceea ce ne aşteptam, şi un număr mare de decese. Sigur, cei mai mulţi dintre cei decedaţi erau nevaccinaţi. Dar, totuşi, ar trebui să ne întrebăm de ce ajung mulţi români în valul Omicron la ATI, în condiţiile în care ştim că boala determinată ar trebui să fie mai uşoară”, punctează medicul.
Există un factor necunoscut
De asemenea, medicul a declarat că situația actuală ar putea fi cauzată și de către statusul vaccinării. Totușil, spune el, există și un factor necunoscut în ecuație.
„O altă chestiune ar putea ţine de statusul vaccinării, adică o persoană nevaccinată, mai ales dacă are şi comorbidităţi, şi, încă un element interesant, cred eu, între cei decedaţi şi vaccinaţi, o singură persoană nu avea raportate comorbidităţi. Deci, s-ar putea ca pe de o parte numărul redus de persoane vaccinate, cuplat cu numărul crescut de persoane care au comorbidităţi – obezitate, diabet zaharat, boli cardiovasculare, diverse forme de cancer şi boli asociate cu un răspuns imun deficitar – să fie elemente care să ducă la aceste cifre ridicate – adică persoane la ATI şi decese.
Noi avem o necunoscută: în ce măsură subvarianta B.A 2 a Omicron care e prezentă în România creşte, reinfectează persoanele deja infectate cu B.A 1 şi cum se comportă în relaţie cu o populaţie care e puţin vaccinată şi are acest risc de comorbidităţi”, a completat medicul.