Băncile, imobiliarele, marketingul și vânzările au fost înlocuite în clasamentul preferințelor angajaților și angajatorilor de inginerie și IT.
Pentru o secundă, vă puteți aminti cum arăta piața angajărilor în anii de dinaintea venirii crizei? Cum orice tânăr absolvent de facultate cu profil economic visa să lucreze într-o bancă sau cum recrutările nu mai conteneau pentru joburile de lucrător în construcții și agent imobiliar? Începând din toamna anului 2008, când economia autohtonă a fost zguduită de o criză prelungită, aceste profesii, odinioară prestigioase și râvnite, s-au restrâns, iar locul lor a fost luat de altele.
Înainte de venirea crizei, profesiile vedetă erau cele care s-au afirmat odată cu creșterea anumitor domenii de activitate. De exemplu, bula imobiliară a adus joburile din bănci, construcții și agenții imobiliare pe val. Iar faptul că firmele aveau un surplus de bani pe care îl cheltuiau pentru promovare i-a ajutat și pe specialiștii în marketing să se afirme. Întrebată de revista Capital care erau profesiile vedetă în România înainte de venirea crizei, Diana Ursachi, consultant în carieră Guidecademy, spune că „profesioniștii din real estate, banking, IT, avocatură, marketing, media și construcții se bucurau de un astfel de statut“. Iar Nicoleta Dumitru, manager Servicii de Consultanță în Resurse Umane la PricewaterhouseCoopers (PWC) România, spune că foarte multe dintre profesiile foarte bine remunerate şi cu mare căutare erau legate de vânzări, fie că este vorba de consultanţii imobiliari, de brokeri sau de managerii de vânzări.
Planuri de angajare deturnate
Referitor la schimbările aduse de criză în privința planurilor de angajare, Corina Gonteanu, manager Marketing și Comunicare la ManpowerGroup România, spune că, „dacă în al doilea trimestru din 2008, angajatorii cu cele mai ambițioase planuri de angajare erau cei din sectorul hoteluri și restaurante, urmați de cei din sectorul construcții și cei din industrie extractivă, două trimestre mai târziu, angajatorii cu planurile cele mai ample erau cei din sectorul administrație publică și servicii sociale, urmați de cei din comerț cu ridicata și cu amănuntul și, la egalitate, cei din finanțe, asigurări, imobiliare și servicii de afaceri și industrie prelucrătoare (producție)“.
Iar începând cu ultimul trimestru din 2010, angajatorii cei mai dinamici au fost, aproape constant, cei din sectorul industrie prelucrătoare, posturile cele mai cerute fiind cele din producție, de la operatori producție la operatori CNC, la manageri de producție sau de calitate, trecând prin funcțiile de achiziții, planificare și asigurarea calității.
Țapii ispășitori ai crizei
Potrivit Dianei Ursachi, cei mai afectați de venirea crizei au fost lucrătorii în construcții și real estate. „Mulți dintre cei care și-au dat seama, ulterior anului 2008, că piața construcțiilor nu va reveni prea curând la nivelul din acea perioadă, au plecat să lucreze în străinătate în acest domeniu, iar cifrele Eures (serviciul European de mobilitate profesională care încurajează găsirea unui job peste hotare – n.r.), care arată că lucrătorii în domeniul construcțiilor sunt printre cele mai căutate profesii peste hotare, confirmă acest lucru“.
Sectorul construcțiilor a revenit abia acum în topul celor mai active sectoare din perspectiva angajărilor, „după o lungă perioadă în care planurile angajatorlor au fost cel puțin modeste și, în multe trimestre, orientate mai degrabă spre reduceri decât spre creșteri de personal“, comentează Corina Gonteanu, de la Manpower.
O altă profesie cu imaginea şifonată este cea de bancher, această categorie profesională fiind considerată drept responsabilă pentru declanșarea crizei. Cum își pot îmbunătăți bancherii imaginea? George Mucibabici, președintele companiei de consultanță și audit Deloitte România, este de părere că, în prezent, „bancherii dobândesc o față umană“ investind în proiecte de responsabilitate pentru comunitate, așa cum sunt spitalele și școlile. Iar Ahmed Hassan, country managing partner Deloitte România, consideră că băncile trebuie să-și educe clienții spunându-le ce e bine să facă și ce nu e bine, în loc să se concentreze pe atingerea targeturilor interne.
Joburile la care visează tinerii
Cele mai dorite profesii în rândul tinerilor români sunt: programator de calculator, avocat, inginer IT, actor, manager, contabil, medic (chirurg și stomatolog) și architect, conform unui studiu la care au participat 8.000 de elevi din întreaga țară. „Cei aflați acum la școală caută un job unde să aibă mai multă flexibilitate (spre exemplu, pentru a-și stabili singuri echilibrul între viața profesională-viața privată), iar pentru asta sunt dispuși să-și asume riscuri: spre exemplu, una e să fii angajat și alta să ai un cabinet propriu, așa cum au, în general, avocații, medicii, arhitecții și din ce în ce mai mulți contabili și ingineri IT care au căpătat experiență într-o firmă, iar apoi s-au lansat pe cont propriu“, declară consultantul în carieră de la Guidecademy. Conform acesteia, nu toți absolvenții de facultăți vor profesa ceea ce au studiat la școală, ei având de ales între a face altceva sau a pleca în alt oraș sau în altă țară ca să lucreze în domeniul lor.
Ce înseamnă mai exact a face altceva aflăm dacă ne aruncăm o privire asupra preferințelor angajatorilor. Printre cele mai căutate profesii cu studii medii se afla programatorii, consultanții și profesorii/învățătorii, iar în privința studiilor superioare, cei mai căutați sunt inginerii, IT-iștii, arhitecții, specialiștii în producție și procese industriale și managerii, spune Diana Ursachi. „De asemenea, având în vedere schimbarea cadrului de reglementare şi a înmulţirii cerinţelor de raportare, există o cerere tot mai mare de specialişti în compliance şi control intern“, adaugă și Nicoleta Dumitru, manager de la PWC.
Ce caută angajatorii în 2015
Evoluția angajărilor în perioada crizei a arătat că angajatorii făceau planuri pe termen scurt și puteau oscila rapid de la dinamism în angajări la perioade în care nu făceau modificări în structura forței de muncă, apoi la perioade în care reduceau personalul, spune Corina Gonteanu. Ea afirmă că „acest orizont de decizie destul de scurt s-a păstrat și în perioada de redresare și se manifestă încă în anumite sectoare de activitate. Istoricul și experiența practică par să sugereze că perioada de criză a modificat obiceiurile angajatorilor împingând deciziile de a-și spori personalul foarte aproape de momentul în care acești angajați sunt necesari, astfel încât și pentru pozițiile specializate timpii de recrutare s-au scurtat“.
Iar avansarea a devenit mai dificilă acum. Potrivit reprezentantului Manpower, dacă în primii ani ai economiei de piață angajații cu potențial puteau face salturi ierarhice mari, în ultimii ani, „acest parcurs s-a stabilizat devenind, în majoritatea domeniilor, mai etapizat“.
