Companii precum Kraft Food şi Pepsi şi unele dintre cele mai mari bănci americane au profitat de pe urma acestei politici, informează ziarul. Majoritatea licenţelor de export au fost acordate sub incidenţa unei legi ce permitea comercializarea de bunuri umanitare, chiar dacă până la urmă pe piaţă au fost aduse şi produse precum ţigările sau guma de mestecat.

Articolul postat joi pe site-ul Times nu face referire la nicio activitate ilegală desfăşurată de oficiali sau personalul companiilor. Mai degrabă, el sugerează că nenumăratele înţelegeri încheiate privind comercializarea anumitor bunuri subminează autoritatea morală şi diplomatică a Americii, în calitate de principal stat emitent de sancţiuni aspre împotriva Iranului, Coreii de Nord şi altor state.

Potrivit aceleiaşi surse, o companie americană a primit permisiunea de a licita construcţia unei conducte prin care Iranul urma să transporte gaz natural în Europa – o altă înţelegere care contravine ideologiei americane. Altor companii americane li s-a permis să negocieze cu întreprinderi iraniene suspectate de a fi implicate în acţiuni teroriste sau proliferarea armelor.

‘Exportul către Iran al produselor alimentare americane este obligatoriu prin lege şi oricum este neînsemnat în contextul politicii noastre în Iran’, a declarat Stuart Levey, vicesecretarul Trezoreriei, pentru AP. ‘Eforturile noastre se concentrează pe probleme precum comportamentul ilicit al guvernului iranian şi instituţiile financiare care îl facilitează’.

Oficialii trezoreriei au subliniat că acest comerţ este lipsit de valoare în comparaţie cu proporţiile sancţiunilor SUA, căci bunurile vândute către Iran de abia dacă totalizau 0, 02% din exporturile SUA în primul trimestru al anului.

În anul 2000, Congresul american a adoptat o lege ce prevedea relaxarea sancţiunilor asupra exportului de anumite bunuri.

Levey a insistat că aceste cazuri izolate mai sus menţionate nu contravin efortului american de a exercita presiuni asupra Iranului, stat care deja trebuie să facă faţă sancţiunilor adoptate de Consiliul de Securitate al ONU. În condiţiile în care SUA fac presiune asupra Teheranului în ceea ce priveşte înarmarea nucleară, terorismul şi programul de rachete nucleare, asemenea înţelegeri comerciale evită ca respectivele sancţiuni să afecteze distribuţia de alimente, medicamente şi aparatură medicală către poporul iranian.

Kraft Food şi Pepsi au refuzat deocamdată să comenteze aceste afirmaţii.

O parte a problemei constă în faptul că, în multe state care se confruntă cu sancţiuni internaţionale sau americane, guvernul joacă un rol important în economie. În acelaşi timp, potrivit documentelor obţinute de The New York Times, SUA au aprobat vânzarea de bunuri de lux unor magazine deţinute de bănci aflate pe lista neagră.

În replică, oficialii americani au declarat că deciziile se iau în funcţie de fiecare întreprindere în sine şi că reflectă situaţia din respectivul lanţ de import.

‘Nu a existat vreo licenţă pe care să fi trebuit să o emit altfel’, a spus Adam Szubin, director al Biroului pentru controlul activelor externe, din cadrul Trezoreriei, care acordă licenţele. Pe de altă parte, el a recunoscut că oficialii americani nu investigau importatorii în amănunt.
SURSA: Agerpres