decembrie si ianuarie sunt caracterizate cel mai bine prin ger si zapada. Despre care, chiar si atunci cand par sa fi uitat sa se arate, nu poti fi niciodata sigur ca nu vor veni peste noapte, cu tot ce inseamna ele pentru trafic. Pe langa vremea nu tocmai imbietoare pentru incursiuni la mai mare sau mai mica distanta, lipsa banilor, comoditatea sau, pur si simplu, lipsa unui loc in care sa mearga i-au facut pe cei mai multi romani sa petreaca Craciunul si Revelionul in casa. Ca si acum un an, ei au preferat confortul propriilor camine vizitelor, meselor festive la restaurant ori excursiilor in tara sau strainatate. Conform unui studiu realizat de Daedalus Consulting, pe un esantion reprezentativ pentru mediul urban, mai mult de 80% din locuitorii oraselor au stat pe 25 decembrie acasa, singuri sau avand ca musafiri rude, prieteni ori cunostinte, in timp ce 8% din ei au fost in vizita la rude ori prieteni. Doar unul din 30 de oraseni a mers la tara, unul din 50 a mers intr-o statiune ori alta localitate din Romania si numai unul din 100 a plecat in strainatate, respectiv a sarbatorit la un restaurant.Gazdele au fost familiile cu venituri de peste 100 USDCei mai inclinati sa petreaca in familie au fost cei cu varste de peste 44 de ani si cu venituri lunare de sub 50 de dolari pe membru de familie, cei intre 25 si 34 de ani au mers intr-o mai mare masura la restaurant, iar cei mai tineri (cu varste intre 18 si 24 de ani) au preferat vizitele. Persoanele cu venituri mai mari de 100 de dolari pe membru de familie s-au aflat mai des in postura de gazde pentru prieteni si cunostinte decat restul. Diferente exista si intre regiuni. Cei din Ardeal, Moldova si Bucuresti au avut in mai mare masura invitati de Craciun sau au mers la restaurant, iar cei din Banat au mers mai mult la tara decat locuitorii din alte zone.De Revelion situatia a fost usor diferita, in sensul ca a crescut cu circa cinci puncte procentuale (pana la 85%) numarul celor care au petrecut trecerea in noul an in compania familiei, a prietenilor si cunostintelor, dar a scazut proportia celor care au stat acasa, in compania rudelor apropiate, in detrimentul celor care au avut invitati sau au mers in vizita. Cei mai in varsta au stat in mai mare masura la domiciliu decat cei din categoria 18 – 24 de ani, care au mers la petreceri si, chiar atunci cand nu au plecat de acasa, au organizat ei petreceri cu rudele si prietenii (57% fata de media de 30%). Tot cei foarte tineri sunt cei care au mers in mai mare masura in statiuni sau in alte localitati (8,5%, fata de media de 2,8%) ori care au sarbatorit Revelionul pe strada (2,4% fata de media de 0,5%), in timp ce cei de 25 – 34 de ani au preferat restaurantele (10,5%, fata de 4,5% in medie).Luand in considerare venitul, cei care castiga mai putin de 50 de dolari pe membru de familie au fost mai dispusi sa petreaca Revelionul acasa, cu familia, pe cand cei cu venituri peste medie aleg in mai mare masura mesele festive la restaurant ori in alta localitate. De asemenea, persoanele cu venituri ridicate au fost mai inclinate decat alte categorii sa petreaca Revelionul la tara (4,4%, fata de 2,0% media).Cadouri au facut, cu ocazia Craciunului, aproape noua din zece romani. In 2002, doar trei sferturi din cei intervievati au primit, insa, un dar. Persoanele cu varsta cuprinsa intre 18 si 24 de ani au primit in mai mare masura cadouri, iar cei de 25 – 44 de ani au fost mai inclinati sa ofere cadouri, in comparatie cu celelalte categorii.
Orasenii au cheltuit 1,4 milioane de lei pe cadouri
Si bradul a fost prezent in casele celor mai multi oraseni. Cam patru din cinci isi exprimasera dorinta de a impodobi pomul de iarna (mai mult tinerii si mai putin cei de peste 44 de ani), care, conform datelor din 2002, a fost in 86,5% din cazuri natural si in 13,5% artificial. Prima categorie este preferata celor cu varste cuprinse intre 25 si 44 de ani, a celor cu zece clase sau mai putin, a celor cu venituri lunare de peste 75 de dolari pe membru de familie si a locuitorilor din Banat, Ardeal si Moldova. Bradul artificial este intr-o mai mare masura preferat de tineri si de cei de 45 – 54 de ani, de cei cu studii medii si superioare, de cei cu venituri lunare sub 50 de dolari pe membru de familie si de locuitorii din Muntenia si Bucuresti.Un capitol foarte important il reprezinta sumele alocate cumpararii de cadouri. In medie, orasenii au cheltuit 1.400.000 de lei in acest scop, dar cuantumul a variat mult, in functie de diverse criterii. Astfel, 6% din cei intervievati au spus ca nu au dat nici un ban pe cadouri, aproape un sfert au cheltuit sub 500.000 de lei pentru daruri, alti 25% cheltuind intre 500.000 si 1.500.000 de lei, 20% – intre 1.500.000 si 3.000.000 de lei, iar 11% declarand ca au platit pentru cadouri peste trei milioane de lei.Tinerii pana in 25 de ani si batranii au alocat cele mai mici sume darurilor, in timp ce restul au avut cheltuieli peste medie (1.760.000 de lei in cazul categoriei 25 – 34 de ani si 1.630.000 in cazul categoriei 35 – 44 de ani). Diferente mari exista si in functie de studii (daca 40% din cei cu sub zece clase au cheltuit sub 500.000 de lei, 18% din cei cu studii superioare au alocat peste 3.000.000 de lei cadourilor de Craciun) ori de regiune (in Moldova si Ardeal s-au cheltuit mai putini bani decat in Muntenia si Bucuresti). Evident ca ceea ce a contat cel mai mult au fost veniturile, cei cu venituri sub 75 de dolari pe membru de familie reprezentand, de pilda, aproape doua treimi din cei care au cheltuit sub 500.000 de lei si aproape jumatate din cei care au platit pe cadouri intre 500.000 si 1.500.000 de lei.