'Un centru comun de servicii (Shared Service Centre – SSC) concentrează resursele care execută activităţi similare, în mod normal distribuite în întreaga organizaţie. Rezultatul: servicii superioare calitativ şi la un cost scăzut, oferite partenerilor interni, pentru a atinge obiectivele comune legate de nivelul de satisfacţie al clienţilor finali. În cadrul unor organizaţii cu multiple unităţi operaţionale, astfel de centre de servicii fac posibilă operarea în co
‘Un centru comun de servicii (Shared Service Centre – SSC) concentrează resursele care execută activităţi similare, în mod normal distribuite în întreaga organizaţie. Rezultatul: servicii superioare calitativ şi la un cost scăzut, oferite partenerilor interni, pentru a atinge obiectivele comune legate de nivelul de satisfacţie al clienţilor finali.
În cadrul unor organizaţii cu multiple unităţi operaţionale, astfel de centre de servicii fac posibilă operarea în comun a anumitor procese, cum ar fi cele financiare şi de contabilitate, distribuţie, gestionarea resurselor umane, achiziţii sau suport IT.
Răspândirea internetului, îmbunătăţirile serviciilor de comunicare transfrontalieră, cum ar fi conferinţele video, legături corespunzătoare de voce şi date, generează din partea managementului un nou val de atenţie asupra beneficiilor pe care shared service centres le pot aduce azi. Ne aflăm într-un deceniu în care succesul depinde şi de capacitatea organizaţiilor de a-şi păstra costurile şi profitabilitatea sub control. Shared service centres oferă o posibilă cale către atingerea acestor obiective.
Preferinţele pentru externalizări migrează spre est
Încă de la apariţia lui, Europa nu a fost străină de acest fenomen. Până nu demult, destinaţiile preferate de organizaţiile globale sau europene pentru stabilirea unui shared service centre pe bătrânul continent erau cu precădere în partea sa vestică În Marea Britanie, Irlanda şi Olanda, încă se află un număr semnificativ de astfel de centre. Odată cu includerea Europei Centrale şi de Est pe lista locurilor preferate pentru externalizare, tot mai multe priviri au început să-şi îndrepte privirile către această zonă.
Dacă iniţial ţări precum Ungaria, Polonia şi Cehia au fost vizate de organizaţii în căutarea unei locaţii pentru stabilirea unui SSC delocalizat, România devine un nume tot mai frecvent menţionat în acest context.
După ce criterii se ghidează o organizaţie în selectarea unei locaţii pentru un SSC? Cum se poziţionează România în topul locaţiilor preferate pentru stabilirea unui SSC relativ la aceste criterii?
O caracteristică a unui astfel de centru este oferirea de servicii către celelalte unităţi operaţionale ale organizaţiei la un cost relativ scăzut. Deşi nu este singura componentă de cost prin care se pot atinge astfel de economii, nivelul salarizării în locaţia-ţintă rămâne totuşi un criteriu important în alegerea acesteia. Ani în şir, România s-a numărat printre ţările din CEE cu cel mai scăzut nivel al costurilor cu forţa de muncă. Cu toate că date recente arată o creştere constantă a salariului mediu brut pe economie, şi în pofida faptului că această tendinţă se va păstra şi în viitor, România nu şi-a pierdut încă atractivitatea în ceea ce priveşte acest criteriu. Merită menţionat faptul că, din aceasta perspectiva şi raportat la media regională, anumite zone din ţară (de exemplu Cluj-Napoca) sunt mai atractive decât altele (Bucureşti).
Centrele universitare, cele mai căutate
Disponibilitatea forţei de muncă necesare este un alt criteriu important. În general, sunt preferate centre urbane de dimensiuni relativ mari, care, foarte important, să fie în acelaşi timp centre universitare. Această preferinţă are legătură directă cu o altă cerinţă primordială atunci când sunt implicate organizaţii transfrontaliere, şi anume cunoaşterea unor limbi străine. Din acest punct de vedere, România se află în cadrul regiunii (şi nu numai) într-o poziţie relativ fruntaşă, primele cinci centre universitare din ţară (Bucureşti, Cluj, Iaşi, Timişoara, Constanţa, Braşov) oferind o populaţie de studenţi (grup-ţintă pentru o mare parte dintre organizaţiile în căutarea de angajaţi pentru SSC) de aproximativ 12% din totalul populaţiei (26% din populaţia activă), majoritatea cunoscători a cel puţin unei limbi străine de circulaţie internaţională.
Desigur, disponibilitatea forţei de muncă necesare poate deveni o problemă în oraşe în care competiţia cu alte SSC sau cu furnizori de servicii externalizate se înteţeşte, mai ales că cererea de resurse pentru un SSC poate începe de la câteva sute şi ajunge să depăşească 1.000 de angajaţi, în funcţie de procesele de afaceri susţinute şi dimensiunea organizaţiilor cărora li se oferă suport.
Având în vedere specificul structurii organizaţionale în care este încorporat un SSC, conectivitatea pe care o oferă potenţialele locaţii-ţintă este un alt criteriu de bază în luarea unei decizii. Deşi infrastructura de comunicaţii (voce şi date) prezentă în posibilele locaţii din România menţionate anterior este cel puţin comparabilă cu a altor ţări din regiune, potenţialul în această arie este departe de a fi atins.
Existenţa unor spaţii de birouri care să poată acomoda un SSC cu un număr semnificativ de angajaţi este un alt criteriu extrem de important. Deşi aflată în continuă expansiune şi având finalizate sau în curs de finalizare spaţii de birouri totalizând o suprafaţă semnificativă (în mare parte de clasa A), pot exista situaţii în care piaţa imobiliară din România să nu fie aptă a face faţă unei cereri de astfel de spaţii, venită pe termen scurt (în special în zone urbane care nu au făcut obiectul unei puternice dezvoltări în ultimii ani).
Pe lângă cele menţionate anterior, o serie de alte criterii sunt avute în vedere atât la nivel local (cum ar fi existenţa aeroporturilor internaţionale, mediul de afaceri, taxe locale, rata şomajului), cât şi la nivel naţional (indicatori macroeconomici, nivelul fiscalităţii, gradul de corupţie perceput).
Procese
Mai multe procese de afaceri pot fi operate în comun în centrele SCC în organizaţiile care au mai multe unităţi operaţionale:
• Financiare şi de contabilitate
• Distribuţie
• Gestionarea resurselor umane
• Achiziţii
• Suport IT.
AVANTAJE ŞI OBSTACOLE
• SSC-urile implică extragerea proceselor comune, repetitive, din cadrul unităţilor operaţionale individuale şi relocarea lor într-o nouă structură organizaţională, de sine stătătoare, permiţând organizaţiei să-şi utilizeze resursele pentru efectuarea unor activităţi cu valoare sporită.
• Prin utilizarea de SSC-uri, se pot obţine procese mai eficiente la costuri totale scăzute (datorită şi economiilor de scală) în acelaşi timp cu oferirea de servicii superioare calitativ către organizaţia mamă.
• Azi, un număr semnificativ de organizaţii globale încă au structuri separate în fiecare dintre ţările în care operează, până nu demult fiecare având propriile legi, practici contabile, reguli fiscale, legislaţie a muncii şi, nu în ultimul rând, propria monedă.
• Aceste diferenţe culturale şi financiare, dar şi barierele de comunicare transfrontalieră au fost deseori invocate ca obstacole de către organizaţii care au intenţionat să-şi creeze structuri de tip shared service centre.
Angajaţi ţintă
26% din populaţia activă a României este reprezentată de studenţi, grupul-ţintă pentru numeroase organizaţii care caută angajaţi pentru centre comune de servicii