Care este situația actuală a școlii? Dramatică. Pandemia ne-a arătat foarte clar limitele sistemului și incapacitatea lui de adaptare.

Există o ruptură brutală între ceea ce pregătește astăzi școala și nevoile reale de pregătire ale copiilor, în perspectiva integrării lor profesionale.

Școala a rămas în secolul trecut. Pe atunci informația nu era la îndemână și sistemul trebuia gândit, în acest mod, pentru a ajunge la cât mai mulți copii. Astăzi, școala te pregătește de multe ori inutil, pentru trecut, în sistem tradițional. Dar, peste 40% dintre profesiile actuale nu sunt tradiționale. Mare parte dintre cele ce vor fi practicate de copiii noștri nici nu există în prezent. Este evident că, structural, este nevoie de o altă abordare a educației. Suntem într-o criză profundă de viziune.

Atitudinea profesorilor este tot de domeniul trecutului. Astăzi, nu poți intra în clasă ca să pedepsești, cu atitudinea de mare învățat. Nu te mai acceptă nimeni în acest mod. Tinerii sunt prea mici ca să riposteze unui adult. Din păcate au devenit o marfă și cel mai important lucru pentru majoritatea profesorilor este să predea ce au de predat, la timp. Iar copiii se fac că ascultă, că înțeleg, că învață. Paralelism perfect.

Am realizat în Success Academy – cel mai complex program de dezvoltare personală, leadership și antreprenoriat pentru copii și adolescenți din România – un micro-studiu. Prima întrebare: Dacă ar avea puterea să-și concedieze profesorii, pe câți ar păstra? A doua: Cine sunt cei rămași. Ce a fost interesant: 1. În medie, sub 1 din 10-14-15 profesori rămâne angajat! 2. Cei rămași sunt cei cărora le pasă de copii, cei care își depășesc deșteptăciunea tehnică și devin umani: coach-i, mentori, sfătuitori. Sunt cei care știu să se apropie de copii.

În tot acest context, ”salvarea” noastră este Proiectul România Educată care vine să resusciteze educația din România. Mii de specialiști, creierele gânditoare ale momentului, s-au pus la masă și au conceput un document, scris într-un limbaj de lemn, care nu are fundament practic și care nu o să fie mai mult decât un vehicul de imagine politică. De ce spun asta?

Proiectul nu este lege. Asta înseamnă că va fi nevoie de decizie politică pentru tot ce se află scris în interior. Cine își va asuma proiectul și obiectivele propuse?

Vă dau un exemplu, obiectiv asumat: reducerea cu 50% a ratei de analfabetism funcțional. Adică să ajungă la cel mult 20%. Prima întrebare care mi-a venit în minte a fost: de unde sunt scoase cifrele? Să știți că materialul abundă de cifre. E mai credibil dacă are cifre și pare și concret. Doi. Cum poți crede măcar o secundă că se va schimba ceva aici dacă nu schimbi cu totul sistemul?

Poate ar fi ok să conștientizăm cum s-a ajuns la situația de analfabetism funcțional. Acceptăm tacit sistemul și ne trimitem copiii la o școală care are ca sistem de evaluare reproducerea textelor. Mulți părinți cred că a învăța înseamnă a reproduce pe dinafară un text. Din păcate, în secolul nostru, a învăța înseamnă să știi să faci ceva, să aplici un concept. Copiii au învățat, în timp, să memoreze mecanic, să învețe pe de rost. Asta li se cere, asta fac. Rezultatul este chiar acest fenomen numit analfabetism funcțional. Să îmi țin copilul captiv, 12-16 ani de zile, într-o școală concentrată pe reproducere, înseamnă să îi reduc substanțial capacitatea intelectuală. Și, apoi, mă aștept ca la 20 de ani să fie cel mai bun… Nu merge așa. O spun cu maximă seriozitate.

Vor schimba profesorii modelele tradiționale de evaluare? Sub nicio formă. Pentru că e ușor să corectezi pe șablon. Pentru că nici nu știu cum ar putea să evalueze altfel. 200.000 de profesori își schimbă până în 2030 modul de evaluare?!! Dați-mi voie să fiu cel mai sceptic.

În raport apar o mulțime de valori. Echitate, integritate, stare de bine, profesionalism, flexibilitate etc. Pare raiul pe pământ. Mai mult, se spune că ele există deja (!) și vor fi insuflate copiilor. Cum? Avem un sistem de educație echitabil? Să-i întrebăm pe cei defavorizați. Câți copii se culcă flămânzi seara? Integritate? Câtă integritate există atunci când copiii sunt invitați la meditații după ore?

Proiectul are și idei bune. Posibilitatea ca liceele să își organizeze propriile examene de admitere este salutară. Este primul pas spre autonomia de care suferă orice școală în România. Sau, redefinirea traseelor educaționale. Este excelent că se încearcă resuscitarea învățământului tehnic și vocațional. Sau Bacalaureatul unic bazat pe competențe.

Schimbările ar putea fi relevante dacă și dacă și… un milion de dacă. Dacă ne raportăm la ce se întâmplă în prezent, ar putea aduce ceva în plus. Dar, ”România Educată” nu ne spune nimic legat de implementare. Și stăm rău de tot la acest aspect, facem proiecte, nu implementăm și asta le transmitem și copiilor noștri.

O vreme am crezut că salvarea va veni din partea școlilor private. Rezultatele nu confirmă nimic în prezent. M-am gândit că vor veni cu un suflu nou, că vor inova mai mult si vor răspunde nevoilor copiilor. În realitate ce s-a întâmplat? S-au concentrat mai mult pe partea materială. Au schimbat băncile vechi cu unele frumoase, au vopsit pereții, au adus mai mult confort în viața copiilor. Părinții au fost fericiți din acest punct de vedere. Dar, în același timp, s-au aliniat ca mentalitate cu cele de stat și au încremenit acolo. Cel mai greu lucru într-o școală privată este să găsești profesori adecvați. De unde să-i ia? Tot din școala publică. Din păcate, ȋncet-încet, au importat mentalitatea veche căreia i-au dat o altă față. Mai mult, au format părinților niște nevoi materiale care au indirect și parțial legătură cu performanța și dezvoltarea copiilor lor.

Am fondat o școală privată proprie, AmSchool, tocmai pentru că tinerii cu care lucrăm de ani de zile și părinții lor nu se regăsesc în acest scenariu, au alte nevoi. Primul pas a fost să îi întrebăm cum ar trebui să fie școala. Am luat în calcul fiecare idee și am importat cele mai relevante practici educaționale în materie de educație la nivel internațional.

Suntem singura școală ”Flip Education” și alternativa la sistemul clasic de educație. Flip Education înseamnă că fiecare copil este responsabil de propria lui învățare. Le cultivăm elevilor independența și autonomia în învățare. Flip Education înseamnă că tinerii pot studia în orice mod vor ei (singuri, în cluster, în clasă), în propriul lor stil și, atunci când nu înțeleg, când nu au răspunsuri, apelează la un profesor care îi ghidează să reușească în învățare. În școala clasică, profesorii ”introduc” lecțiile în mintea copiilor.

Școala clasică este un ”Push Education”. În AmSchool, copiii cer, în funcție de nevoile lor, ceea ce au nevoie de la un profesor.

 

  Flip Education Push Education
  AmSchool Sistemul clasic de educație
Lucru Clustere de 4-5-6 copii 30 de copii în clasă
Studiu Individual, în cluster, în grup În grup
Rol Copilul este responsabil de învățare Profesorul este responsabil de predare
Evaluare Bazată pe gândirea critică Bazată pe reproducere
Mediul de învățare Spații deschise de învățare (open spaces, fără clase) Săli de clasă
Motivație Recompensă Pedeapsă
Notare A-F, nu sunt publice Note publice
Stil Cooperare, echipă Competiție
Orientare în carieră Activă, zilnică Fiecare copil e pe cont propriu
Cursuri 3 niveluri de dificultate Unice pentru toți
Opționale Orice curs își dorește copilul Ce vrea școala
Obiective De carieră
Plan de educație Personalizat pentru fiecare copil Generalist
Adaptare la copil Școala se adaptează 100% la copil – curricula, spații, tutori Copilul se adaptează la cerințele școlii
Suport Echipă de coach-i, traineri, mentori, consilieri
Profesori Tutori cu funcții active de coaching și mentoring a copiilor Profesori care predau materia
Raportare Tutorul și copilul sunt perfect egali Copilul se subordonează profesorului

Despre autor

Ovidiu Atanasiu – antreprenor, fondator Success Academy, cel mai complex program de dezvoltare personală, leadership și antreprenoriat pentru copii și adolescenți din România, și AMSchool, prima școală privată ,,flip education”, pe model american.

Specialist în dezvoltarea potențialului uman, psiholog, autor a numeroase articole și cărți de specialitate, Ovidiu are o experiență națională și internațională de peste 20 de ani în educație pragmatică și business.