Aceste stimulente fiscale se acordă pentru activităţile de cercetare-dezvoltare care conduc la obţinerea de rezultate ale cercetării-dezvoltării, valorificabile de către contribuabili. Mai mult, în urma modificării Codului fiscal s-a extins posibilitatea de desfăşurare a activităţii de cercetare-dezvoltare atât în România, cât şi pe teritoriul statelor membre UE şi al statelor care aparţin Spaţiului Economic European.

Totuşi, un aspect important neclarificat este cum pot fi valorificate de contribuabili rezultatele acestor activităţi. Pe baza prevederilor actuale, e oarecum neclar dacă rezultatele cercetării-dezvoltării trebuie folosite prin preluarea şi valorificarea lor în activitatea proprie de către contribuabil sau dacă rezultatele pot fi valorificate sub orice formă către terţi. Abordarea autorităţilor fiscale, pe baza prevederilor legislative actuale, este că deducerea suplimentară se poate aplica doar în cazul în care rezultatele sunt folosite în interesul propriu al contribuabilului. Adică, entitatea care obţine rezultate din cercetare-dezvoltare trebuie să le folosească pentru activitatea economică proprie, fără posibilitatea de a vinde sau subînchiria beneficiul obţinut către altă entitate afiliată din grup, în vederea obţinerii de venituri.

Ce firme pot profita

În practică, numeroase companii româneşti nu valorifică rezultatele obţinute în folos propriu, fiind subcontractate de către alte companii afiliate din grup sau de către terţi pentru activitatea respectivă şi, prin urmare, rezultatele activităţilor de cercetare-dezvoltare sunt vândute clienţilor care le-au subcontractat, pentru obţinere de venituri impozabile. Ca exemplu, poate fi vorba de companii de software, dar şi de alte activităţi cu aplicaţii industriale. Ca urmare, aplicabilitatea practică a acestei facilităţii fiscale este mult limitată, deoarece în majoritatea cazurilor este necesar ca rezultatele cercetării-dezvoltării să poată fi folosite de întregul grup, și nu doar de compania românească care le produce.

Modificări propuse

De cele mai multe ori, compania care produce rezultate din activitatea de cercetare-dezvoltare nu are nici funcţiile şi nici activitatea corespunzătoare pentru a beneficia de aceste rezultate. În vederea întâmpinării acestor constrângeri, Ministerul Finanţelor Publice a pregătit un proiect de modificare şi completare a legislaţiei actuale, în care, printre altele, se clarifică şi acest aspect. În acest sens este important de considerat că pe baza noii legislaţii avute în vedere contribuabilii vor putea valorifica rezultatele cercetării-dezvoltării sub orice formă, atât în interes propriu, cât şi prin valorificare către terţi. Această modificare legislativă care clarifică modalitatea de a valorifica rezultatele obţinute din cercetare-dezvoltare va fi bine venită în mediul de afaceri şi în mod sigur va extinde aria de aplicare a acestei facilităţi.

Conform noilor prevederi, stimulentele fiscale se acordă separat pentru activităţile de cercetare-dezvoltare din fiecare proiect desfăşurat. Totodată, activităţile de cercetare-dezvoltare eligibile pentru acordarea deducerii suplimentare la determinarea profitului impozabil trebuie să fie din categoriile activităţilor de cercetare aplicativă şi/sau de dezvoltare tehnologică, relevante pentru activitatea industrială sau comercială desfăşurată de către contribuabili. De asemenea, proiectul de act normativ specifică, în mod clar, care contribuabili urmează să primească stimulentele fiscale. Mai exact, acestea s-ar putea acorda contribuabililor care: desfăşoară activităţi de cercetare-dezvoltare, prin mijloace proprii sau în colaborare/asociere, potrivit obiectului lor de activitate, în vederea valorificării; desfăşoară activităţi de cercetare-dezvoltare printr-un acord de repartizare a costurilor în folosul unui grup, în situaţia în care şi acesta foloseşte liber rezultatele cercetării în activităţile sale; organizează centre de cercetare-dezvoltare şi din a căror activitate se obţin rezultate ale cercetării, care pot fi înregistrate în numele unei societăţi afiliate, în măsura în care contribuabilul respectiv obţine accesul liber la acestea, în scopul exploatării acestora în activitatea sa comercială, productivă sau de prestări servicii. Aşadar, este recomandat ca acei contribuabili care se află în situaţiile menţionate mai sus să înceapă deja să se pregătească pentru aplicarea stimulentelor fiscale. Trebuie avut în vedere şi că deducerea suplimentară la calculul impozitului pe profit a unui procentaj de 50% din valoarea cheltuielilor eligibile nu este singura facilitate care poate fi aplicată de companiile care desfăşoară activităţi de cercetare-dezvoltare. Aceste companii pot opta şi pentru aplicarea metodei de amortizare accelerată în cazul aparaturii şi echipamentelor destinate activităţilor de cercetare-dezvoltare. Amortizarea accelerată reprezintă deducerea unor cheltuieli cu amortizarea reprezentând 50% din valoarea acestor active în primul an de utilizare, urmând ca activele să fie depreciate linear după această perioadă. Asadar, clarificarea unor aspecte legislative în România poate aduce un impuls mediului antreprenorial din țară şi, mai ales, activităţilor de cercetare-dezvoltare, care sunt atât de necesare într-un climat economic global dificil.

Arcadie Parfenie,
Tax Manager, Ernst&Young România