În 2013, companiile feroviare europene vizează în principal îmbunătăţirea profiturilor şi a situaţiei lor financiare, pe fondul schimbărilor majore din sectorul feroviar: complexitatea din ce în ce mai mare a pieţei, în care au apărut jucători noi, cu regulile sunt în schimbare, duce la creşterea semnificativă a gradului de complexitate a proceselor de planificare.
Astfel, operatorii feroviari sunt nevoiţi să recurgă la sisteme de planificare din ce în ce mai flexibile, care să încorporeze în timp real schimbările din piaţă. O provocare specială este reprezentată de schimbările introduse de primul pachet legislativ european pentru liberalizarea sectorului feroviar. Potrivit studiului ”Executive Rail Radar", realizat anul acesta de Roland Berger Strategy Consultants, la care a participat și Româmia, 40% dintre cei intervievaţi se tem că reformele vizate vor conduce de fapt la o suprareglementare a pieţei. În plus, 80% dintre companiile participante au criticat procesele de aprobare îndelungate ale tehnologiilor feroviare. De asemenea, finanţarea operaţiunilor feroviare joacă un rol cheie: 81% dintre respondenţi vor să finanţeze lucrările noi de infrastructură şi achiziţia de trenuri prin resurse proprii – prin îmbunătăţirea eficienţei şi creşterea profiturilor. Pe de altă parte, la nivel municipal, 60% dintre cei intervievaţi sunt în favoarea finanţării prin parteneriate public-private.
La studiu au fost invitate să participe peste 280 de companii feroviare, operatori de infrastructură feroviară şi companii de transport municipal pe șine. Răspunsurile au provenit dintr-o gama largă de ţări: Austria, Belgia, Cehia, Danemarca, Franţa, Germania, Elveţia, Italia, Marea Britanie, Olanda, România, Rusia, Slovacia şi Slovenia. Din România şi Europa Centrală şi de Est, au participat atât companii din mediul privat, dar şi public. Principalele companii respondente din regiune au fost GFR (Grup Feroviar Român – cel mai mare operator privat feroviar din România şi Sud-Estul Europei), Slovenske Zeleznice, Ceske Drahy şi ZSSK Cargo.
"Companiile feroviare îşi doresc să îşi îmbunătăţească profitabilitatea şi eficientă. Pentru a reuşi însă, trebuie să îşi perfecţioneze procesele de planificare. Dar tocmai în asta constă schimbarea majoră – diversitatea jucătorilor şi regulile în schimbare din Europa transformă mediul de business din sector într-unul extrem de complex şi imprevizibil", explică Martin Streichfuss, Partener Roland Berger Strategy Consultants.
Companiile feroviare vizează un model de operare mai profitabil
Anul acesta, principala prioritate a companiilor feroviare europene va fi îmbunătăţirea profitabilităţii şi a stabilităţii financiare (pentru 56% dintre respondenţi). În top 3 priorităţi pentru companii în 2013 s-au mai aflat, la distanţă, teme precum investiţiile (pentru 28% dintre companiile intervievate), îmbunătăţirea calităţii (pentru 26% dintre respondenţi) şi modernizarea infrastructurii (pentru 22% dintre aceştia). "Studiul arată cu claritate că majoritatea companiilor europene vizează stabilizarea situaţiei lor financiare. Este uşor explicabil – pentru că dacă jucătorii nu sunt suficient de profitabili, nu pot investi în infrastructură, modernizarea trenurilor şi obţinerea unui nivel ridicat de servicii care să le permită să crească în continuare", completează Partenerul Roland Berger Andreas Schwilling. În aceste condiţii, planificarea devine din ce în ce mai importantă. Astfel, 38% dintre respondenţi sunt de părere că actualul context de piaţă pune din ce în ce mai multă presiune asupra lor. Apariţia unor noi jucători în piaţă, fluctuaţiile mari ale nivelului cererii şi sprijinul public imprevizibil fac dificilă planificarea pe termen lung: 31% dintre cei intervievaţi declara că întâmpina mari dificultăţi în planificarea bugetelor lor pe o perioada de 5 ani. "De aceea, companiile feroviare au tendinţa să planifice pe termen scurt", mai spune Schwilling.
Dar chiar şi planificarea pe termen scurt (pentru 21% dintre respondenţi) şi estimarea volumelor de pasageri şi marfă (pentru 19% dintre ei) se dovedeşte a fi dificilă. "Astfel, operatorii feroviari trebuie să asigure o finanţare operaţională eficientă pentru a evita pierderea din vedere a obiectivelor lor şi a putea reacţiona rapid la schimbări" recomandă Streichfuss.
Eforturile de dereglementare ar putea de fapt să conducă la o suprareglementare a sectorului feroviar
Aproximativ 45% dintre companiile feroviare sunt de acord că schimbările constante din piaţă necesită un grad de flexibilitate ridicat şi timpi de reacţie rapizi. Pentru a planifică mai uşor, ei utilizează datele istorice (45% dintre respondenţi), dar exclud în mod conştient din procesul de planificare parametrii complecşi, precum campaniile de marketing de exemplu (34% dintre cei intervievaţi) "Totuşi, asta este o abordare riscantă" observă Schwilling.
În plus, sectorul feroviar se arată îngrijorat de impactul primului pachet legislativ european destinat liberalizării pieţelor. Peste 40% dintre managerii companiilor feroviare se tem că dereglementarea vizată va duce în schimb la o suprareglementare a pieţei feroviare europene. Aproape jumătate dintre companii critică faptul că vor fi necesare în viitor acorduri pe termen lung între stat şi operatorii de infrastructură. Extrem de critice sunt în special răspunsurile din Germania, Elveţia, Danemarca, Slovacia şi Slovenia. În special, grupurile feroviare integrate (63% dintre ei) şi operatorii fără infrastructură (50% dintre aceştia din urmă) se aşteaptă la efecte negative că urmare a liberalizării pan-europene – într-o mult mai mare măsură decât operatorii puri de infrastructură (doar 25% dintre ei). Pe de altă parte, jumătate dintre respondenţi şi-ar dori mai mult control în ceea ce priveşte stabilirea tarifelor pentru utilizarea rutelor/ infrastructurii. "Numai tarifele reglementate care permit operatorilor feroviari acces non-discriminatoriu la rute vor garanta liberalizarea reală a pieţei", adaugă Streichfuss.
O altă problemă este reprezentată de procedurile de aprobare necesare în sectorul feroviar european – 80% dintre companiile din sector le percep ca ineficiente. Singurele excepţii sunt în Elveţia şi Austria.
Investitorii privaţi sunt la mare căutare
Pentru finanţarea infrastructurii şi a operaţiunilor zilnice, 81% dintre companiile feroviare se bazează pe propriile lor resurse. În acest sens, ele intenţionează să îşi îmbunătăţească eficientă şi profiturile. Totuşi, 60% dintre acestea sunt de părere că subvenţiile publice vor fi în continuare necesare, acest procent urcând chiar până la 90% în cazul transportului municipal. "Faptul că din ce în ce mai multe companii feroviare depind din ce în ce mai mult de propriile resurse financiare este o reacţie inclusiv a crizei din zona euro şi a situaţiei financiare nesigure din mai multe ţări europene. Multe companii ştiu că bugetele publice limitate înseamnă că trebuie să se bazeze din ce în ce mai multe pe propriile lor resurse pentru finanţare", explică Schwilling.
Lipsa fondurilor pentru subvenţii înseamnă că parteneriatele public private vor juca un rol din ce în ce mai mare în următorii cinci ani – în special pentru sistemele de transport municipale. Cu toate acestea, 57% dintre cei intervievaţi văd investitorii privaţi că o privatizare pur funcţională a segmentelor de construcţie, mentenanţă şi operare a infrastructurilor – dar fără transferarea pachetelor de acţiuni către investitorii privaţi. Asemenea modele de PPP sunt ideale în special pentru gări şi infrastructură primară a anumitor linii feroviare, precum conexiunile cu aeroporturilor sau rutele de marfă şi de mare viteză. "Asemenea modele de investiţii oferă opţiuni ideale pentru modernizarea infrastructurii. Totuşi, investitorii aşteaptă profitabilitate ridicată şi privesc mai pe termen scurt decât investitorii de stat, fapt care pune în final companiile feroviare sub o presiune semnificativă", încheie Streichfuss.
Roland Berger Strategy Consultants, una dintre principalele firme de consultanţă la nivel mondial, a fost fondată în Germania în 1967 şi are, în prezent, peste 2.700 de angajaţi şi 51 de birouri deschise în 36 de ţări.