Cheltuieli ocidentale, încasări balcanice. Cam așa s-ar explica, foarte pe scurt, ineficiența unora dintre companiile aflate în insolvență.
„Toată ineficiența este plătită de angajați mai devreme sau mai târziu, explică Octavian Radu, cel care controlează lanțul de librării Diverta. Ca exemplu ilustrativ, el arată că, salariile plătite de Diverta sunt mai mari decât cele din Polonia, calculate ca procent din vânzările realizate.
„Noi plătim 12%, o librărie din Polonia 9%. Dar în absolut, salariile plătite de noi sunt mai mici, la jumătate chiar. Și nu pot plăti mai mult până nu avem vânzări mai mari, iar asta se va întâmpla doar când puterea de cumpărare va crește”, mai spune Octavian Radu.
Omul de afaceri arată că s-a reușit o reducere consistentă a costurilor operaționale pe parcursul reorganizării Diverta, dar încă nu intră suficient de mulți oameni în magazine. În plus, chiriile plătite sunt încă mari.
„Cheltuielile cu chiria pe metru pătrat sunt la Diverta de 286 de euro, un lanț din Polonia plătește 190 de euro, iar altul din Germania 275 de euro", arată Octavian Radu.
„Avem un concept super-mișto, avem un sistem informațional «state of the art», avem o cultură organizațională de invidiat. Și ne comparăm cu germanii care fac rulaj un miliard, în timp ce noi am scăzut de la 50 la 20 de milioane de euro". Altfel spus, compania nu reușește să devină mai eficientă deoarece încasările sunt încă la jumătatea celor din 2008.