Capital: În ultima lună, în presă au apărut mai multe informaţii referitoare la intrarea NIS în România. Este adevărat că NIS vrea să cumpere benzinării de la OMV Petrom?
Mariana Gheorghe: Noi avem o reţea de 550 de staţii, iar această reţea are un profil diferit. În structura ei sunt unele staţii mai profitabile, şi altele mai puţin profitabile, în funcţie de poziţie, de necesarul pe care îl au pentru investiţii. Pe baza acestui principiu noi avem un obiectiv de poziţionare pe piaţă, una consolidată. Pentru a ne consolida poziţia pe piaţă, facem optimizarea reţelei astfel încât să răspundă dinamicii, ceea ce înseamnă că modernizăm unele pentru a ne creşte producţia, vindem altele dintr-o anumită zonă pentru că credem că traficul şi perspective sunt mai mici. Cu alte cuvinte, dacă ne uităm la cifrele trimestriale când raportăm numărul total de staţii, vedem că sunt variaţii de câteva staţii în plus sau în minus, lucru care înseamnă optimizarea staţiilor pe baza dinamicii pieţei.
În legătură cu Gazprom, NIS, pot să spun şi reconfirm că nu suntem în niciun fel de negociere, niciun fel de discuţie formală. În acelaşi timp am citit şi noi ştirile în care se spune că ei sau alţii vor să intre pe piaţa românească şi să-şi consolideze această poziţie, lucru care, probabil, la un moment dat, se va concretiza într-o discuţie dacă ei vor să ne abordeze. La această oră pot spune că nu avem astfel de negocieri.
Capital: Vorbeaţi și de alţii. Purtaţi negocieri cu cei de la Socar, azerii anunţând şi ei că vor să dezvolte o reţea de 300 de staţii în următorii ani?
Mariana Gheorghe: Tocmai am spus că sunt şi alţii care au făcut astfel de afirmaţii, şi apoi presa m-a întrebat dacă purtăm discuţii cu ei. Eu pot spune că la această oră nu purtăm discuţii cu nimeni să vindem un pachet de staţii. Nu vorbim de optimizare, ci de vânzarea unui pachet de staţii care să aibă sens economic.
Capital: Cum credeţi că va fi influenţată piaţa carburanţilor odată cu intrarea pe acest sector al celor doi mari operatori Gazprom şi Socar?
Mariana Gheorghe: Eu cred în competitivitate în orice fel de piaţă. Şi piaţa actuală e competitivă. Sunt câţiva jucători. Unii mai mari pe lângă noi ar fi Lukoil, Rompetrol şi Mol, şi alţii mai mici, cei individuali sau Agip. Piaţa competitivă este de fapt un beneficiu, pe de-o parte pentru competitori, pentru că ştiu că trebuie să fie the best, să fie mai puternici pe piaţă, într-o continuă creştere a performanţei, pe de altă parte pentru client, pentru că poate cu adevărat prin cererea pe care o aplică furnizărilor de servicii şi produse să îşi atingă nevoia într-un mod optim – preţul, cea mai bună valoare pentru bani.
Această piaţă competitivă poate să fie întărită prin intrarea unor noi jucători, cum ar fi NIS sau Socar. Ei deja sunt pe piaţă cu câteva staţii, dar, normal, dacă vor să crească, în loc de trei-patru care sunt mari vor fi cinci-șase. Care este impactul? Este impactul acela de care ziceam cu competiţia. Poate să crească valoarea pe bani pentru consumatorii finali, dar trebuie să ţinem seama că orice astfel de dezvoltare ia ceva timp, deci o să vedem în următorii ani evoluţia acestor jucători noi.
CAPITAL: În ultimii doi ani mai multe staţii Petrom Viva au fost transformate în Petrom simple, iar spaţiile au rămas goale (exemplu la intrarea în Râmnicu Vâlcea sau pe valea Oltului)? Care este strategia?
Mariana Gheorghe: În cadrul acestei optimizări am schimbat şi politica noastră de brand. Aveam trei branduri: OMV, Petrom V şi Petrom. În strategia noastră anunţată anul trecut ne-am decis să rămânem cu două branduri. Ce înseamnă asta? Ca în orice fel de produs ai un brand care acoperă nevoia standard, ca să zic aşa, şi un brand premium care acoperă o piaţă mai de sus în sensul că are exigenţe dar clienţii sunt dispuşi să plătească un preţ premium pentru servicii de acest fel. Şi atunci ne-am hotârât să avem OMV şi Petrom. Din comunitatea de Petrom V, peste 100 de staţii, am decis, în funcţie de dinamica pieţei locale, şi perspectivele din zona sau zonele respective, unele să fie Petrom, altele să fie OMV.
Capital: În ultimele două-trei săptămâni, Petrom a majorat preţul motorinei cu 12 bani. Dumneavoastră aţi avut o scurtă declaraţie în care spuneaţi că e vorba despre cerere şi ofertă…
Mariana Gheorghe: Noi suntem foarte consistenţi şi coerenţi în ceea ce facem în politica preţului, pentru că altfel nu ne-am putea permite, cu o astfel de monitorizare pe care presa, publicul şi consumatorii ne-o aplică, să facem devieri. Aş vrea să corectez ceva: nu am făcut doar creşteri în ultima perioadă, chiar acum o săptămână a fost şi o reducere.
Capital: Doar la benzină…
Mariana Gheorghe: Da, la benzină, dar înainte am făcut creştere şi la benzină, şi la motorină. Asta ar fi un prim răspuns. A doua componentă a răspunsului meu este legată de această consistenţă pe componenta factorilor care determină decizia de modificare a preţurilor. Şi le repet, pentru că nu cred că repetarea în acest domeniu strică. Principalul element de solicitare a modificării preţurilor este cotaţia internaţională a produselor petroliere. Din păcate, când lumea face o apreciere se uită la evoluţia ţiţeiului, şi nu a produselor petroliere. Ţiţeiul se publică pe anumite burse, şi în ziare sunt citate aceste cotaţii, în timp ce produsele petroliere, benzina şi motorina, sunt cotate la piaţa Platt’s mediteraneană, de unde noi luăm informaţii. Acestea nu sunt publicate şi discutate în presă. Deşi în mare această evoluţie urmăreşte evoluţia ţiţeiului, volatilitatea modificărilor există în sensul în care sunt şi elemente fundamentale, nu doar cotaţia ţiţeiului care influenţează preţul Platt’s la benzină şi motorină, şi este vorba de cerere şi ofertă. (…)
Dacă stocurile de benzină în America sunt mai mari, normal că raportul dintre cerere şi ofertă se schimbă, în sensul în care presiunea pe preţ scade, iar ca să poţi face faţă unei cereri mai mici este firesc ca preţul să scadă. Dacă ai cererea mai mare, preţul creşte tocmai pentru că ai o reacţie a celui care este în cerere mai mare ca să poată să acopere cu produsul lui anumită parte din cerere. Atunci când oferta este mai mare decât cererea, scad preţurile, iar când cererea este mai mare decât oferta, creşte preţul. Prin acest joc în final se ajunge la un echilibru între cerere şi ofertă la nivel internaţional.
Capital: Dar la noi unde se înregistrează o cerere mai mare, la diesel sau la benzină?
Mariana Gheorghe: Şi la noi, ca şi pe piaţa internaţională, se cere mai mult diesel, aceasta datorită faptului că dieselul este un produs folosit de industrie, de consumatorii industriali: pentru camioane, pentru consum industrial. Benzina este mai mult pentru maşinile mici, adică pentru consumul populaţiei, şi dacă ne uităm în dinamica cererii vedem că benzina, ca cerere, a scăzut, pentru că populaţia este mai conştientă de costuri şi a scăzut cererea, în timp ce pe partea industrială am constatat o creştere a cererii şi pe fondul unei revigorări pe segmentul comercial.
Capital: Din informaţiile preliminare, se pare că în trimestrul III lucrurile au evoluat pozitiv. Construcţiile au crescut, exporturile se menţin…
Mariana Gheorghe: Sectorul de construcţii a crescut cu 10%, astfel că şi cererea de motorină pentru camioanele care transportă produsele pentru construcţii a crescut cu 10%. Acesta este fenomenul echilibrului dintre cerere şi ofertă şi legătura cu preţul. Atunci când cererea scade, se reduce şi preţul. Pentru că, aşa cum spuneam, există trei componente: cotaţia internaţională, fiscalitatea şi concurenţa locală. Uneori, fiscalitatea creşte şi chiar dacă acea cotaţie internaţională scade, se poate ca factorul de fiscalitate să te facă să menţii sau să creşti preţul. Pe de altă parte, poţi avea situaţii în care primul şi al doilea rămân stabile, dar este un vacuum de furnizare, din cauză că pe o zonă anume nu mai livrează un furnizor, şi atunci cererea este mai mare şi se ajustează de asemenea imediat preţul. Dar nu este adevărat faptul că noi creştem preţul pentru că e cererea mai mare. Aceasta este o componentă a deciziei de modificare a preţului ţinând seama de evoluţia celor trei parametri. Şi aceştia se cumulează ca efect la un moment dat, şi prin intermediul lor se ia decizia de creştere sau de scădere, care la rândul ei influenţează cererea. În momentul în care creşti preţul, cererea poate să scadă, şi atunci din nou scazi, dar acest lucru, repet, se face într-un mod dinamic pe piaţă de către producător şi cumpărători, nu prin intervenţie administrativă.
Capital: S-ar putea ca cererea de diesel să scadă odată cu sezonul de iarnă. Ne putem aştepta la o reducere a preţului la motorină?
Mariana Gheorghe: Cererea noastră este sezonieră, nu doar ciclică, ci şi sezonieră. Cu alte cuvinte, avem cereri mai mari în perioadele în care transportul creşte. Dacă cererea noastră scade, şi preţurile se ajustează corespunzător.
Capital: Transportatorii, fermierii, agricultorii vă acuză de cartel/ jaf naţional. Cum comentaţi acuzaţiile lor?
Mariana Gheorghe: În primul rând neg orice fel de astfel de acuzaţie, pentru că este vorba de un mecanism de piaţă. O companie care funcţionează pe o piaţă liberă îşi fundamentează tarifele printr-o politică transparentă de preţuri. La noi, politica este foarte transparentă, după cum ştim, este publică şi se face pentru fiecare staţie, aşa încât fiecare consumator poate să ştie ce oferte are şi poate lua decizia de a cumpăra dintr-o parte sau din alta. Principiile sunt identice pentru toţi operatorii atât din România, cât şi cei din afară. Toţi opertatorii din UE operează după aceleaşi principii. Ele sunt transparente şi pot fi judecate prin componentele menţionate.
Capital: Cât înseamnă din preţul carburanţilor taxele şi impozitele care ajung la stat?
Mariana Gheorghe: Componenta de taxe în preţul final este de circa 50%, mai exact 48% la benzină şi 43% la motorină. Ca urmare, din orice fel de creştere de preţ jumătate merge la stat, care foloseşte resursa pentru toate nevoile bugetare. Cealaltă jumătate ajunge la companii, care folosesc banii aşa cum le dictează nevoile. În politica fiscală a fiecărui stat, accizele care sunt componenta principala asupra căruia statul poate intervenii, dar şi taxa pe profit sau TVA, sunt independente şi suverane. De ce? Pentru că el trebuie să-şi considere în gestiunea macroeconomică a managementului resurselor publice cash flowul atât nivelul cât şi periodicitatea cum intră ele pentru cashflowul bugetului de stat.
Da, statul are dreptul suveran, dar în anumite limite impuse şi de comunitatea europeană. După cum ştiţi, în ultimii ani statul român a trebuit să crească accizele tocmai pentru alinierea lor la comunitatea europeană. Dacă statul vrea să susţină agricultura, de exemplu, o posibilitate ar fi să reducă accizele la acel domeniu, dar de asemenea trebuie să ţinem seama că în Europa avem nişte recomandări, existând chiar o politică de fiscalitate prin accize, care trebuie respectată.
Capital: Consiliul Concurenţei are în desfăşurare un control pe această piaţă.
Mariana Gheorghe: E un un fenomen normal într-o economie de piaţă de aceea avem autorităţi de reglementare a concurenţei care trebuie să se uite şi să analizeze nu numai piaţa de carburanţi ci orice fel de piaţă să nu se realizeze abuzuri de niciun fel pentru că piaţa liberă înseamnă politici comerciale pe bază de cerere şi ofertă a mecanismelor de piaţă liberă care include şi acest organism de control ca acel fenomen de concurenţă să nu iasă din limitele unui joc fair, joc care se bazează pe principiile unui concurenţe corecte.
Capital: Aţi fost informaţi cu privire la finalizarea controlului?
Mariana Gheorghe: Noi am răspuns cu informaţii de-a lungul ultimilor ani şi întotdeauna am trimis aceste informaţii aşa cum ni s-au solicitat. Până la această oră nu am primit niciun fel de raport.
