Fondurile de garantare introduse în principalele ţări ale Uniunii Europene, în ultimii doi ani de criză, se concentrează pe susţinerea datornicilor rămaşi fără serviciu în urma disponibilizărilor masive şi au un puternic caracter social.
Programul „Prima Casă“, care funcţionează cu sprijinul Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, a fost lansat, la nivel declarativ, pentru a stimula sectorul construcţiilor, care a condus anul trecut la o scădere de 1,4% a produsului intern brut. Cu toate acestea, prima parte a programului a căpătat un caracter social, venit şi pe fondul alegerilor prezidenţiale, permiţând accesul persoanelor cu venituri reduse la credite ipotecare mai ieftine.
România se află printre ţările din Uniunea Europeană unde au fost implementate cele mai puţine măsuri pentru stimularea cererii de locuinţe, fiind inclusă în grupul statelor cu zero-unu măsuri în vigoare în acest sector, alături de Letonia, Slovacia şi Irlanda, potrivit unui studiu al companiei de consultanţă şi audit Deloitte. În grupul ţărilor cu patru – cinci măsuri în vigoare se află marile puteri economice din Uniune, respectiv Franţa, Germania, Marea Britanie şi Spania.
Italienii au fost primii care au lansat un fond de garantare ipotecară, venit ca o măsură anticriză, însă nici până astăzi nu au reuşit să îl implementeze. Ministerul Finanţelor din Peninsulă încă mai lucrează la stabilirea regulilor de funcţionare. În teorie, acesta oferă posibilitatea debitorilor să întrerupă temporar plăţile lunare ale ipotecii atunci când sunt în dificultate financiară, conform studiului Deloitte.
Cetăţenii italieni pot apela la acest instrument doar de două ori şi pentru o perioadă care nu poate depăşi 18 luni în total. Durata ipotecii şi garanţiile aferente sunt amânate pentru o perioadă egală cu cea a suspendării. Odată ce perioada de suspendare se încheie, plăţile lunare reîncep pentru aceeaşi sumă şi aceeaşi durată a creditului.
Fondul polonez acoperă ratele şomerilor
Fondul de Garantare Ipotecară a fost introdus ca parte a pachetului anticriză al guvernului polonez. Scopul său este de a sprijini persoanele care şi-au pierdut serviciul sau şi-au închis afacerile individuale în perioada 1 iulie 2008 – 31 decembrie 2010 şi care, drept urmare, nu mai sunt capabile să plătească ipoteca propriului domiciliu. Fondul ajută la plata ratei ipotecare pentru o perioadă de până la un an şi în limita maximă de 1.200 de zloţi (circa 290 euro) pe lună. Acest sprijin este privit ca un credit cu dobândă zero şi trebuie returnat în termen de zece ani.
O măsură similară a fost introdusă şi de Ministerul Finanţelor din Slovenia în 2009. Scopul fondului este să sprijine cetăţenii sloveni şi străinii rezidenţi care au venituri de maximum 1,5 ori salariul mediu pe economie. Instituţia plăteşte o rentă în cazul în care contractorul creditului nu mai poate plăti ipoteca. Autoritatea fiscală cere înapoi subvenţia garantată în termen de doi ani. Fondul oferă garanţii numai pentru creditele ipotecare obţinute înainte de 31 decembrie 2010 şi este aplicabil pentru împrumuturi cuprinse între 5.000 şi 100.000 de euro.
Cu chirie în propria casă
Legea bugetului aprobată în 2009 în Portugalia autorizează crearea de fonduri cu scopul închirierilor rezidenţiale (fonduri care se ocupă de operaţiuni de tip „sale and lease back“, adică de vânzarea unor proprietăţi şi închirierea lor ulterioară). Asemenea fonduri pot cumpăra case de la persoanele cu datorii, oferindu-le opţiunea de a închiria locuinţa pe o perioadă prestabilită sau chiar de a răscumpăra imobilul după ce contractul de închiriere expiră. Britanicii au înfiinţat, anul trecut, o instituţie denumită Suport Ipotecar pentru Proprietari, cu scopul de a-i ajuta pe posesorii de ipoteci care traversează o perioadă temporară şi neaşteptată de scădere a veniturilor. Schema funcţionează prin amânarea plăţii unor rate lunare aferente ipotecii până la doi ani. Restanţele nu sunt şterse şi nu pot depăşi 70% din suma împrumutată. Creditorii nu sunt obligaţi să participe la acest sistem.
Măsuri cu impact economic
Grecii au constituit un fond de garantare imediat după intrarea în recesiune. Acesta oferă garanţii de până la 25% din valoarea proprietăţii achiziţionate prin credite contractate între 27 aprilie 2009 şi 31 decembrie 2010. Împrumutul nu trebuie să depăşească valoarea de 500.000 de euro şi nu se aplică la cumpărarea de terenuri, ci strict pentru imobile.
Tot ca urmare a recesiunii au înfiinţat şi ungurii un fond de garantare ipotecară. În cazul lor, statul preia o parte din garanţiile constituite pentru principal şi dobânda aferentă creditelor acordate eşalonat pe stadii de construcţie. O condiţie obligatorie este ca împrumutul să provină de la o instituţie financiară şi să fie contractat de o persoană care a intrat în dificultăţi financiare din cauza crizei. Suma maximă a creditului ipotecar şi valoarea maximă a locuinţei sunt prestabilite. Aplicantul îşi asumă plata tranşei acoperite de fond în 120 de luni.
Chiar dacă industria apreciază iniţiativa «Prima Casă», este necesar mai mult sprijin din partea Guvernului.
Catherine Martin, Director Financial Advisory, Deloitte România
Garantat românesc
2001 este anul înfiinţării fondului de garantare în scopul susţinerii activităţii întreprinzătorilor; din iunie 2009, oferă garanţii la împrumuturile prin „Prima Casă“
700 mil. euro, fondul de garantare pentru „Prima Casă“ în 2010
689 mil. euro, valoarea garanţiilor acordate pentru „Prima Casă“ I
16.500 de locuinţe au fost cumpărate prin „Prima Casă“ I
