Motivul pentru care am deschis „Bolile şi Istoria“, de F. Cartwright şi M. Biddiss, a fost acela că, înconjurată fiind zilnic de medici şi de farmacişti, mi-am dorit să ridic de la nivelul zero cunoştinţele mele în domeniul medicinei. Şi pentru că titlul anunţa o lectură mai puţin savantă despre o lume eminamente ştiinţifică, mi-am zis că este bună pentru început. Şi aşa este!

Scrisă iniţial în 1972 de către un medic şi un istoric şi revizuită ulterior de mai multe ori, cartea reuşeşte să dea consistenţă şi simplitate noţiunilor abstracte pentru profanii în medicină şi detalii spumoase despre momente importante din istoria omenirii pentru împătimiţii de istorie.
Şi pentru că o carte este cu atât mai interesantă cu cât lasă libertate de interpretare şi o posibilitate diferită de abordare a înţelesurilor pentru feluriţi cititori şi pentru standardele lor, eu aş înscrie-o la categoria culegerilor de texte care răspund la întrebarea „Ştiaţi că?“.

„Bolile şi Istoria“ urmăreşte influenţa pe care diferitele boli  au avut-o asupra civilizaţiilor, armatelor sau liderilor de-a lungul istoriei, enunţând efecte sociale şi politice ale bolilor asupra societăţilor.
Molimă, holeră, sifilis… Chiar şi cei mai puternici şi mai influenţi indivizi sau societăţi pot fi, sau au fost, dramatic slăbiţi sau învinşi de boli. Atena sau Roma au fost afectate şi duse spre decădere mai mult de molimi decât de invadatori, iar maladiile făceau mai multe victime, în timpul războaielor marcante, decât inamicii.

Este o carte informativă, dar care poate contribui la uşurarea exerciţiului de a te uita în jur pentru a inventaria bolile prezentului şi impactul acestora asupra societăţii în care trăim. Poţi merge chiar mai departe cu întrebările retorice şi, ridicând o sprânceană „în minte“, să survolezi economia şi societatea balcanică, în timpul şi după încheierea… crizei aviare, de exemplu.
Ba chiar, dacă ai timp şi înclinaţii, poţi arunca un ochi spre diferite strategii de marketing din viaţa economică, aplicate înainte sau după manifestarea acestor boli.
Cu siguranţă, cititorul curios se va declara mulţumit de întrebările pe care – în prelungirea argumentelor expuse şi după încheierea lecturii – le ridică această carte. Întrebări la care, chiar dacă poate nu se va găsi niciodată răspuns, incită, cel puţin, curiozitatea minţilor „flămânde“.

Da! Asta e! O carte ce hrăneşte bine mintea, pornind de la istoria socială a medicinei, cu prelungiri până la imbolduri către responsabilitatea socială, în general, şi cea socială corporatistă, în special!
Acum poate că în Europa un program de combatere a maladiei Ebola sună neinteresant. Dar poate că dacă pe europeni i-ar fi interesat ceva mai mult holera când aceasta a izbucnit cu toată violenţa în delta Gangelui în 1817, aceasta nu ar mai fi făcut ravagii în 1833 în cea mai mare parte a continentului nostru. V-o recomand cu drag.

«„Bolile şi Istoria“ urmăreşte influenţa pe care diferitele boli  au avut-o asupra civilizaţiilor, armatelor
sau liderilor de-a lungul istoriei, enunţând efecte sociale şi politice ale bolilor asupra societăţilor.»
Ramona Tcaciuc, Corporate PR Officer, Terapia Ranbaxy