Cum încearcă românii să fure de la firmele de asigurări

Asigurările reprezintă unul dintre domeniile cele mai expuse la fraude, potrivit specialiştilor, procentul escrocheriilor ajungând la aproape o treime din totalul despăgubirilor plătite. O parte din cazuri par însă cusute cu aţă albă. De exemplu, un client din Bacău a notificat Asirom că autoturismul său marca Opel Vectra a fost avariat în parcarea unei pensiuni din oraşul Slănic Moldova, de către o autobasculantă care a încercat să efectueze o manevră de

Asigurările reprezintă unul dintre domeniile cele mai expuse la fraude, potrivit specialiştilor, procentul escrocheriilor ajungând la aproape o treime din totalul despăgubirilor plătite. O parte din cazuri par însă cusute cu aţă albă.

De exemplu, un client din Bacău a notificat Asirom că autoturismul său marca Opel Vectra a fost avariat în parcarea unei pensiuni din oraşul Slănic Moldova, de către o autobasculantă care a încercat să efectueze o manevră de viraj. A solicitat o despăgubire de 60.862 lei.  S-a stabilit însă că dimensiunile parcării nu permiteau pătrunderea autobasculantei în incinta pensiunii şi că elementele proeminente ale autobasculantei erau poziţionate cu mult mai sus decât părţile avariate ale autoturismului. Pus în faţa probelor administrate, păgubitul a renunţat la despăgubirea solicitată.

Un alt caz depistat de firmele de asigurări: un client a cerut despăgubiri pentru distrugerea unei case din Suceava, în urma viiturilor. Din investigaţiile de la faţa locului s-a stabilit însă că mare parte a locuinţei era deja demolată înainte de inundaţii, deci despăgubirea cerută, de 52.500 de lei, nu era justificată.

 „Nu există formă de asigurare care să nu fie afectată de faudă într-o formă sau alta. Predomină, însă, fraudele auto pentru că cele mai multe poliţe sunt încheiate în acest domeniu şi pentru că este foarte uşor să înscenezi producerea unui accident de circulaţie sau să schimbi vinovăţia”, a declarat pentru capital.ro Nicolae Moldoveanu, şeful Corpului de control al Asirom.

Citiţi aici şi despre alte cazuri de fraudă.

Potrivit lui Moldoveanu, se comit furturi de bunuri şi materiale asigurate, supraevalurări de daune produse prin incendii, inundaţii şi alte catastrofe naturale, înscenări şi produceri intenţionate de evenimente asigurate, neglijenţe şi abuzuri în constatarea şi plata despăgubirilor.

 

Reţete de fraudare identificate de asiguratori

asigurări casco:  se produc intenţionat accidente de circulaţie, mai ales dacă suma asigurată depăşeste cu mult valoarea de piaţă a autovehiculului, se depun devize de reparaţie supraevaluate, se declară preţuri foarte mari la piesele schimbate. În unităţile de reparaţii auto se comit abuzuri, înşelăciuni şi alte fapte penale legate de realitatea şi corectitudinea reparaţiilor efectuate la autovehiculele avariate din riscuri asigurate etc.

 ● asigurări RCA: sunt frecvente cazurile de aranjamente între participanţii la traficul rutier pentru schimbarea vinovăţiei sau a circumstanţelor accidentului. De asemenea, multe cazuri sunt de falsificare a tichetelor de asigurare, ori de emitere a acestora după producerea riscurilor asigurate, schimbarea datelor de producere a evenimentelor. O altă metodă răspândită în comiterea fraudelor în domeniul asigurărilor auto, o constituie avizarea şi deschiderea mai multor dosare de daună, pentru acelaşi accident rutier, la mai multe societăţi de asigurare.

● În cazul asigurărilor de bunuri se comit fraude şi nereguli legate de producerea intenţionată a unor riscuri asigurate şi înscenări de furturi. Se încearcă fraudarea societăţilor de asigurare prin mărirea artificială a daunelor şi despăgubirilor solicitate de către asiguraţi sau persoane păgubite etc. Sunt frecvente  şi cazurile de prezentare de către asiguraţi a unor facturi şi documente contabile false privind valoarea bunurilor asigurate, constatări tehnice şi expertize neconforme cu realitatea, devize de reparaţii (materiale şi manoperă) nereale.

● În domeniul asigurării mărfurilor pe timpul transportului, cele mai frecvente fraude le constituie actele de înşelăciune comise în legătură cu realitatea riscului asigurat şi valoarea pagubelor produse, săvârşirea intenţionată de accidente de circulaţie urmate de distrugerea totală sau parţială a mărfurilor transportate, precum şi cazuri de prezentare a unor documente fictive cu privire la valoarea mărfurilor transportate distruse.

● În domeniul asigurărilor de credite şi garanţii, se înregistrează cazuri de încheieri de contracte pe baza unor documente false, consituirea unor garanţii nereale şi declararea unor date fictive privind angajarea în muncă şi situaţia financiară a societăţiii comerciale în numele căreia s-a obţinut creditul. Sunt numeroase cazurile în care asiguraţii nu mai restituie creditele asumate, nu mai plătesc ratele ori vând bunurile contractate sub valoarea lor reală, înainte de expirarea contractelor de cumpărare în rate, după care îşi declară firmele în stare de faliment.

● În domeniul asigurărilor de viaţă, predomină fraudele privind încheierea unor contracte cu încălcarea normelor de asigurare (persoana în cauză prezintă unele afecţiuni medicale pe care nu le-a declarat la contractarea asigurării), plata unor invalidităţi ca urmare a unor riscuri necuprinse în asigurare, stabilirea gradului de invaliditate prin expertize medicale neconforme cu realitatea etc.