Aproape trei sferturi dintre cetățenii români manifestă o preferință pentru achiziționarea produselor de origine românească, chiar și în cazul în care acestea sunt mai scumpe. Conform unei cercetări, 76.9% dintre români consideră că în perioadele de criză este important să se descurce în primul rând pe cont propriu și să solicite sprijinul statului doar ulterior.
Trei sferturi dintre români caută produse românești
Conform unui sondaj INSCOP pentru news.ro, aproape trei sferturi dintre români preferă să cumpere produse românești. Chiar și dacă acestea sunt mai scumpe. Mai exact, 72.2% dintre participanții la sondaj au declarat că optează pentru produsele autohtone. Asta, în timp ce 26.3% au afirmat că aleg produsele în funcție de preț, indiferent de originea acestora. Doar 1.5% dintre respondenți nu au știut sau nu au răspuns la această întrebare.
De asemenea, conform aceluiași sondaj, 62.7% dintre români cred că produsele agricole românești sunt mai puțin prezente în marile rețele comerciale. Din cauza avalanșei de produse străine. În plus, 76.9% dintre respondenți sunt de părere că în situații de criză este mai important să își gestioneze singuri problemele și abia apoi să solicite sprijinul statului.
Produsele agricole românești sunt mai rare în magazine
Votanții PSD, PNL și ai ADU, persoanele cu vârsta peste 45 de ani, cei inactivi, muncitorii calificați, locuitorii din mediul rural și cei fără cont pe rețelele sociale sunt mai predispuși să declare că preferă să cumpere produse românești. În schimb, votanții AUR, tinerii sub 30 de ani și cei inactivi potențial activi, afirmă într-o măsură mai mare decât restul populației că optează pentru produsele cu prețul cel mai bun, indiferent de originea acestora.
Datele au fost colectate în perioada 22 – 29 februarie, folosind metoda CATI (interviuri telefonice). Și un chestionar structurat. Eșantionul simplu, stratificat, este format din 1,100 de persoane. Reprezentativ pentru categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) ale populației neinstituționalizate a României, cu vârsta de 18 ani și peste.
Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.95%, la un grad de încredere de 95%.