Cele mai recente date ale Eurostat arată că numai 27% din români luaseră parte la o activitate culturală în ultimele 12 luni, ceea ce ne situează pe ultimul loc în Uniunea Europeană la acest capitol, puțin sub Bulgaria (29%). La nivelul UE, media era de aproape 63%, cu vârfuri de 85% în Danemarca și Suedia. În alte state din jumătatea de est a continentului proporția este mult mai bună decât la noi: 36% în Croația, 46% în Grecia, 50% în Ungaria, 54% în Polonia, câte 70% în Cehia și Slovenia. Defalcat, cam unul din cinci români asistase în ultimul an la spectacole live (concerte, teatru, operă etc.). Tot unul din cinci fusese la cinematograf și aceeași proporție s-a înregistrat și în cazul celor care vizitaseră un obiectiv cultural (expoziții, muzee, clădiri istorice etc.).
Nici cu lectura nu ne putem lăuda: în 2011, spun datele Eurostat, 29% din români susțineau că citiseră cel puțin o carte în ultimul an, spre deosebire de 48% în Bulgaria, 61% în Ungaria și 75% în Germania. De altfel, potrivit datelor Asociației Editorilor din România, piața de carte din România este de 60 de milioane de euro pe an, jumătate față de cea din Bulgaria și cu 20% sub cea din Slovenia (care are doar două milioane de locuitori).
Lipsă de implicare
Dacă stăm prost la capitolul spectatorilor, stăm mult mai prost la cel al implicării directe în activități artistice: 87% dintre români nu făcuseră asta în ultimul an (față de 65% din europeni). Mai mult, dacă 18% din locuitorii UE practică activități artistice cel puțin o dată pe săptămână, în România proporția este de numai 1,4%. Nici nu e de mirare: multe din casele de cultură au fost închise sau transformate în săli de nunți, de bingo sau de jocuri video.
La țară, situația este și mai gravă, căci nimeni nu știe exact câte cămine culturale există și câte din ele mai funcționează. În 2005, de când există ultimele date, din circa 5.600 de astfel de instituții mai găzduiau activități culturale doar 204. „În loc să existe o strategie culturală pentru mediul rural, prin care căminele să fie revitalizate și transformate în mici centre culturale pentru săteni, care nu au alte condiții și posibilități de a lua contact cu teatrul, cinematograful sau cu orice fel de altă manifestare culturală, aceste cămine au fost lăsate de izbeliște. Cine coordonează metodologic activitatea căminelor? Cine centralizează ceea ce se întâmplă, cultural vorbind? Vă spun eu: nimeni, absolut nimeni! Cu toții au asistat pasiv la transformarea lor în cârciumi și discoteci“, spune senatorul USR Dan Lungu.
Stăm pe bară
Nici în zona sportului nu stăm mai bine. Doar 16% dintre concetățenii noștri participaseră în ultimele 12 luni la o competiție sportivă (ca spectatori sau concurenți), spre comparație de aproape 31% la nivelul UE. Cei mai activi din acest punct de vedere au fost olandezii, unde 53% din populație asistaseră sau fuseseră direct angrenați într-o manifestare sportivă în ultimul an, urmați de suedezi și finlandezi, cu câte 48%. La polul opus, în afară de noi, se mai aflau bulgarii (cu 17%) și italienii (cu 19%).
Lucrurile stau și mai rău atunci când vine vorba de practicarea sportului. Mai mult de 63 la sută dintre români nu practică niciodată niciun tip de activitate sportivă și doar 5% din ei merg la o sală de sport, potrivit unui recent studiu Eurobarometru realizat de Parlamentul European. Cei mai inactivi sunt bulgarii, grecii și portughezii (68% fiecare), în timp ce la celălalt capăt se situează Finlanda (unde doar 13% nu practică niciodată sport), Suedia (cu 15%) și Danemarca (cu 20%). Totuși, există și semne bune. „Piața de fitness
din România crește, în medie, cu 25% anual“, spune Andrei Crețu, co-fondator al Benefit Seven, deținătorul sistemului 7card.
Bătrâni și liniștiți
Problemele adevărate apar atunci când ne uităm la cum iau parte la astfel de activități diferitele categorii de vârstă. Astfel, potrivit Eurostat, dacă dintre românii între 16 și 29 de ani fuseseră la film în ultimul an 40%, la un spectacol live 39%, într-o vizită la un obiectiv cultural 31% și la o competiție sportivă 28%, doar între doi și patru la sută dintre cei de 75 de ani și peste fuseseră prezenți la un astfel de eveniment (spre comparație, la nivelul UE mediile pentru această categorie erau de 11% pentru competiții sportive, 13% pentru cinema, 26% pentru spectacole și 27% pentru obiective culturale). Lucrurile se schimbă puțin pentru categoria 65-74 de ani (cu 11% participare la activități culturale și 6% la activități sportive în ultimul an), însă sunt în continuare foarte departe de ce se întâmplă la nivel european, unde numărul vârstnicilor care iau parte la astfel de manifestări este mult mai mare. „Nu avem bani și starea de sănătate este deseori precară“, explică Dan, un pensionar din București, motivele pentru care cei din generația sa nu merg la teatru sau la stadion. „În plus, mulți bătrâni sunt la țară, unde și să vrei nu ai ce să faci“, adaugă el.
Și nivelul de educație contează foarte mult atunci când vine vorba de modul de petrecere a timpului liber. Astfel, conform Eurostat, dintre românii cu studii superioare 51% merseseră cel puțin o dată în ultimele 12 luni la un spectacol live, câte 48% la cinema sau în vizită la obiective culturale, iar o treime la competiții sportive. Media UE pentru primele trei categorii variază între 64% și 69%, iar pentru sport este de 40%. Cu alte cuvinte, deși încă sunt diferențe, populația educată seamănă destul de mult la acest capitol cu cea din restul Europei. La celălalt capăt se află românii cu opt clase sau mai puțin. Doar 9-10% din ei participaseră în ultimul an la competiții sportive, fuseseră la film sau vizitaseră un obiectiv turistic și numai 12% asistaseră la un spectacol live.
Banii, eterna problemă
Nu e nicio surpriză că diferențe semnificative în ceea ce privește petrecerea timpului liber apar și în ceea ce privește veniturile. Jumătate din cei mai bogați 20% din români au luat parte cel puțin o dată în ultimul an la manifestări cultural-artistice, iar un sfert din ei au asistat la competiții sportive. Dintre cei mai săraci 20% din compatrioți, doar 14% se încadrează în prima categorie și numai 9% în cea de-a doua. Accesul geografic este și el foarte important, mai ales având în vedere cât de neperformantă este infrastructura de transport din România, dar și gradul încă redus de motorizare. Dacă 38% din locuitorii marilor orașe din România au luat parte cel puțin o dată în ultimul an la activități cultural-artistice și 21% din ei la manifestări sportive, în mediul rural proporția lor este de 17%, respectiv 12%.
Iar dacă tot a venit vorba de bani, trebuie să ne uităm cum influențează aceștia vacanțele românilor. În 2016, de când datează ultimele statistici ale Eurostat, un sfert din români s-au bucurat de vacanțe în țară sau străinătate. Media UE este de 61%, cu vârfuri de 91% în Finlanda și 85% în Olanda. La coadă, alături de noi, mai sunt bulgarii (cu 30% din populație). Alte date ale Uniunii Europene, de această dată din 2017, arată că două treimi din români consideră că nu au cum să-și permită o vacanță de o săptămână departe de casă. La nivelul UE, doar o treime din cetățeni spun același lucru. „Este evident că sărăcia este un factor determinant. Totuși, este vorba și despre obiceiuri greu de schimbat. Am în familie cazuri de oameni cu suficienți bani și timp liber pentru a-și permite o săptămână la mare sau la munte, dar care nu pleacă nicăieri pentru că nu văd rostul și pentru că se simt foarte bine la ei acasă“, spune proprietarul unei agenții de turism din Capitală.
Lipiți de ecran
Iar dacă tot am văzut până acum ce nu (prea) fac românii în timpul liber, să ne aruncăm un ochi și spre ce fac ei. Aparent cea mai răspândită și mai facilă modalitate de petrecere a orelor fără muncă este televizorul. Potrivit studiului „Indicele consumului de televiziune în România 2017“, 17% din respondenți au peste patru televizoare în casă, aproape 30% au trei televizoare, 36% din respondenți au spus că au două televizoare în casă și doar 19% au un singur televizor.
„Pe date și cifre, suntem campioni. Suntem campionii Europei la aruncatul cu privirea. În medie, românii care locuiesc la orașe stau în fața televizorului 6,4 ore pe zi. În fiecare zi. Suntem mult în fața altor țări (în Bulgaria, media este de 4,3 ore, în Ungaria sub 5 ore). Cehii stau cel mai puțin la televizor (3,8 ore)“, spune analistul media Petrișor Obae de la paginademedia.ro. El arată că, într-o țară cu un nivel de trai scăzut, televiziunea rămâne cel mai accesibil mijloc de divertisment, iar în anumite zone din țară poate singurul. Un lucru care mai merită menționat: publicul de televiziune din România este destul de “bătrân“. „În cazul posturilor de știri, media celor în vârstă este și mai ridicată. Cu excepția Digi 24, toate celelalte posturi – au preponderent public peste 55 de ani, chiar peste 65 de ani. Publicul tânăr stă mai puțin pe TV, iar când se uită merge către marile formate – gen Vocea României, X-Factor, Românii au talent sau, mai nou, Exatlon“, explică Obae.
