În plus, se confruntă cu o provocare majoră, Moscova solicitând ca plata gazelor să se facă în ruble. În caz contrar, Rusia amenință să blocheze aprovizionarea, așa cum a făcut-o recent cu Bulgaria și Polonia, informează AP.

Țările UE importă 40% din gaz și 25% din petrol din Rusia, iar calendarul actual al UE nu prevede independența energetică față de Moscova pentru o perioadă de încă cinci ani. Pe măsură ce atrocitățile continuă în Ucraina, UE încearcă să înăsprească și mai mult sancțiunile, mai arată sursa citată.

Comisia Europeană a propus în această săptămână eliminarea treptată a importurilor de țiței în termen de șase luni și de produse rafinate până la sfârșitul anului 2022. Dar decizia trebuie să fie aprobată de toate cele 27 de țări membre. Se anunță deja dezbateri aprinse, deoarece unele state mai dependente de petrolul rusesc decât altele. Cu toate acestea, petrolul este mai ușor de înlocuit decât gazul natural.

Într-un sondaj realizat pe 1.230 de alegători aleatorii publicat luna trecută de ZDF, 28% dintre cei chestionați au spus că țara ar trebui să oprească imediat importurile de gaze naturale și petrol, chiar dacă asta înseamnă probleme de aprovizionare, în timp ce 54% au spus că ar trebui să se întâmple numai dacă va exista o variantă viabilă. 14% s-au opus unei interdicții.

Pentru oamenii de rând din Europa, situația este din ce în ce mai împovărătoare

De când prețurile la energie au început să crească, în Italia un comitet de femei de la parohia Santa Lucia din Quarto Oggiaro a găsit soluția pentru a-i ajuta cei nevoiași: un pachet de energie finanțat de compania energetică A2A care oferă până la 300 de euro pe an familiilor care nu-și pot plăti facturile mai mari la utilități. Aproximativ 100 de familii s-au calificat din septembrie.

La Budapesta se strânge cureaua

Kritztian Kobela-Piko, instalator de gaze în capitala Ungariei, Budapesta, își vede profesia strâns legată de relația țării sale cu energia rusă. Și cu Budapesta aflată la doar câteva sute de kilometri de Ucraina, războiul nu este o realitate îndepărtată. Antreprenorul independent în vârstă de 41 de ani instalează centrale pe gaz, folosind materiale care au devenit tot mai scumpe. El spune că este solidar cu victimele războiului și că ar fi dispus să facă sacrificii.

„Va trebui probabil să strâng puțin cureaua”, a spus Kobela-Piko.

De la începutul războiului, mulți clienți și-au transformat sistemele de încălzire a locuințelor, alegând energia electrică, nesiguri cu privire la viitorul gazelor naturale. Kobela-Piko consideră că sancțiunile mai dure împotriva Moscovei sunt corecte, dar susține că situația geopolitică a Ungariei face ca desprinderea de energia rusă să fie aproape imposibilă. Ungaria, fostă membră a blocului sovietic, primește 85% din gaz și peste 60% din petrol din Rusia.

Îngrijorări și în Germania

În Germania, Grupul Heinz-Glas, care produce sticlă pentru mărci internaționale de cosmetice și parfumuri, ar urma să-și închidă o instalație pe gaz din orașul Piesau. Dacă boicotarea gazelor rusești va duce la raționalizarea impusă de guvern, spune proprietarul fabricii, atunci Germania trebuie să se asigure că producătorii de sticlă vor beneficia de cel puțin 70% din energia actuală pentru a menține rezervoarele fierbinți. În cazul unei penurii grave, legislația UE impune guvernelor să taie gazele pentru întreprinderi astfel încât să aisgure necesarul caselor și spitalelor.

Veniturile lui Nikolay Belev, muncitor în construcții la Sofia, nu țin pasul cu prețurile la gaz și petrol. Și nu este pregătit pentru noi sacrificii ca urmare a sancțiunilor rusești, pe care le consideră nepotrivite și nu vor aduce decât mai multe inechități în cel mai sărac stat membru al UE.

„Aceste sancțiuni sunt menite să slăbească economia Rusiei, dar, în final ele au lovit și Bulgaria, în special oamenii cu venituri mici, care sunt adevăratele victime ale acestor sancțiuni”, a spus Belev.

El s-a plâns că prețurile mai mari ale energiei au crescut costurile materialelor sale – cu până la 30% în ultimele două luni. În prezent, singura centrală nucleară, care generează peste o treime din energia electrică a Bulgariei, funcționează cu uraniu din Rusia. Actualul guvern de coaliție caută în altă parte energie, inclusiv gaz din Azerbaidjan sau gaz natural lichefiat printr-o conductă cu Grecia. Opțiunea GNL va însemna prețuri mai mari.