După mai bine de 18 luni de pandemie, cercetătorii au adunat tot mai multe informații importante despre efectele COVID-19 asupra corpului și creierului.
Cum ne afectează creierul și cea mai ușoară formă de COVID-19. Experții caută răspunsuri
Aceste descoperiri provoacă temeri cu privire la efectele pe termen lung pe care le poate avea COVID-19 asupra proceselor biologice, cum ar fi îmbătrânirea, scrie Sciencealert.
Cercetări anterioare s-au concentrat pe înțelegerea modului în care modificările normale ale creierului, legate de îmbătrânire, afectează capacitatea oamenilor de a gândi și de a se mișca. Pe măsură ce au apărut mai multe dovezi care arată că COVID-19 ar putea afecta corpul și creierul luni de zile după infectare, cercetătorii au vrut să afle modul în care ar putea avea impact și asupra procesului natural de îmbătrânire.
Un studiu preliminar care investiga modificările creierului la persoanele care au avut COVID-19 a atras atenția comunității de neuroștiințe. În acest studiu, cercetătorii s-au bazat pe o bază de date numită UK Biobank, cu date despre imagini cerebrale aparținând unui număr de 45.000 de persoane din Marea Britanie, începând cu 2014. Astfel, au fost comparate persoanele care au avut COVID-19 cu cele care nu au fost infectate.
Echipa a constatat diferențe semnificative în materia cenușie – care este alcătuită din corpurile celulare ale neuronilor care procesează informații în creier – între cei infectați cu COVID-19 și cei care nu au fost.
Mai exact, grosimea țesutului de substanță cenușie din regiunile creierului, cunoscute sub numele de lobi frontali și temporali, a fost redusă în grupul celor cu COVID-19, diferită de tipareleobservate în grupul care nu a avut COVID-19.
Pierderea volumului creierului
Interesant este faptul că, atunci când cercetătorii au separat persoanele care aveau o formă suficient de gravă pentru a necesita spitalizare, rezultatele au fost aceleași ca și pentru cei care au aveau o formă mai ușoară de COVID-19. Adică persoanele infectate au prezentat o pierdere a volumului creierului chiar și dacă boala nu a fost suficient de severă.
În cele din urmă, cercetătorii au investigat schimbările de performanță în sarcinile cognitive și au constatat că cei care cu COVID-19 au fost mai lenți în procesarea informațiilor, comparativ cu cei care neinfectați.
Ce înseamnă aceste modificări ale volumului creierului
La începutul pandemiei, unul dintre cele mai frecvente simptome ale COVID-19 a fost pierderea simțului gustului și a mirosului. În mod surprinzător, regiunile cerebrale pe care cercetătorii britanici le-au găsit afectate de COVID-19 sunt toate legate de bulbul olfactiv, o structură din partea din față a creierului care transmite semnale despre miros din nas către alte regiuni ale creierului. Bulbul olfactiv are legături cu regiunile lobului temporal.
Sursa foto: Dreamstime