Studiile sugerează că simptomele persistă pentru aproximativ 5-24% din cazurile de COVID confirmate, cel puțin trei până la patru luni după infecție, scrie The Conversation.
Riscul de „COVID lung” nu este direct legat nici de vârstă, nici de severitatea inițială a bolii. Deci și persoanele mai tinere și persoanele cu forme ușoare, pot dezvolta în continuare simptome de lungă durată.
Din punct de vedere neurologic, mulți bolnavi cu COVID lung raportează dificultăți de atenție și planificare, cunoscută sub numele de „ceață cerebrală”.
Nu există dovezi concludente că virusul SARS-CoV-2 poate pătrunde în bariera hematoencefalică, care protejează de obicei creierul de molecule mari și periculoase. Dar există date care sugerează că poate „face autostop” în creier, prin intermediul nervilor care ne conectează nasul la creier.
Cum afectează COVID creierul
Celulele senzoriale nazale se conectează la o zonă a creierului cunoscută sub numele de „sistemul limbic”, care este implicată în emoție, învățare și memorie. Un studiu din Marea Britanie a comparat imaginile creierului înainte și după expunerea la COVID. Au arătat că părțile sistemului limbic au scăzut în dimensiune la cei innfectați, in comparație cu persoanele neinfectate.
Acest lucru ar putea semnala o vulnerabilitate viitoare la bolile cerebrale și poate juca un rol în apariția simptomelor de COVID lung.
COVID ar putea afecta și indirect creierul
Virusul poate deteriora vasele de sânge și poate provoca sângerări sau blocaje, care pot duce la întreruperea aportului de sânge, oxigen sau nutrienți la creier.
Neurologii spun că ar trebui luate în considerare și efectele COVID asupra nervilor care controlează funcția intestinală. Asta poate afecta digestia și compoziția bacteriilor intestinale, despre care se știe că influențează funcția creierului.
Sursa foto: Dreamstime
