Mai mult sau mai puțin încântate de primirea în subordine a spitalelor din județe, dar oricum mulțumite că ministerul a achitat datoriile istorice ale instituțiilor, autoritățile locale s-au trezit că au preluat mai mult personal auxiliar decât doctori. Un studiu realizat, anul trecut, în județul Dâmbovița, de către Societatea Academică Română, arată că numai 7% din angajații spitalelor preluate de Consiliul Județean sunt medici.
„Pentru sistemul sanitar, anul 2010 a stat sub semnul descentralizării, a întoarcerii către pacient şi către autorităţile locale, care cunosc cel mai bine nevoile comunităţii din care fac parte.“ Pentru unii poate suna un pic pompos, dar este declarația pe care a făcut-o ministrul sănătății, Cseke Attila, la prezentarea bilanțului pentru 2010 al instituției. Tot el a explicat că anul acesta urmează comasarea și desființarea unora dintre unități, proces început încă de anul trecut cu o serie de spitale aflate în subordinea ministerului. Pentru spitalele descentralizate, autoritățile locale sunt cele care fac propunerile, o listă cu noile structuri urmând să fie disponibilă în circa două săptămâni.
Până acum, au fost desființate două spitale din județele Bihor și cinci în Dâmbovița, a fost reorganizat Institutul Fundeni și se află în consultare publică trei propuneri de comasare în Iași, Mureș și Dolj, toate fiind unități din subordinea ministerului. Bineînțeles, managerii spitalelor ce urmează a fi desființate nu sunt însă deloc încântați de soarta ce li se prefigurează.
De exemplu, în cazul județului Iași, se dorește desființarea Spitalului Clinic de Urgențe „Sf. Ioan“, prin comasarea cu Spitalul Clinic de Urgențe „Sf. Spiridon“. Comitetul director de la „Sf. Ioan“ publică un document prin care declară că nu consideră oportună reorganizarea și solicită semnături de susținere. Reacția de la Craiova, în cazul Centrului de Cardiologie, este similară.
Până acum, poate cea mai drastică reorganizare a avut loc în județul Dâmbovița, unde cinci unități au fost desființate, trecând în structura Spitalului Judeţean de Urgenţă Târgovişte. Un studiu realizat de Societatea Academică Română (SAR) chiar în acest județ, în toamna anului trecut, arată că deficiențele sunt majore.
Salariile angajaților auxiliari, o povară
Printre altele, studiul relevă că, în personalul preluat de Consiliul Județean, 7% sunt angajați TESA, 27% personal auxiliar și 14%, muncitori. Această situație arată că „în sistem există o problemă, atâta vreme cât aproape jumătate din angajați este personal nonmedical – TESA, auxiliari și muncitori – în timp ce performanța o dă în primul rând prestația personalului medical“, subliniază raportul SAR.
Mai mult, în rețeaua de spitale din subordinea Consiliului Județean, cheltuielile cu personalul nonmedical reprezintă 31% din totalul salariilor.
„Cu alte cuvinte, una dintre prioritățile noilor decidenți trebuie să fie atragerea și/sau reținerea cadrelor medicale în sistemul public, pentru că, în lipsa acestora, nicio cheltuială suplimentară pe consumabile sau investiții nu va da rezultate“, se mai arată în studiu. SAR propune și două reforme majore: creșterea veniturilor în sănătate și raționalizarea cheltuielilor şi a sistemului, în general.


200
de spitale urmează să fie desființate sau transformate în centre de îngrijire a
bătrânilor și creșe, potrivit președintelui Traian Băsescu

Studiu de caz: Dâmbovița

În primele nouă luni ale anului trecut, 81% din cheltuielile Spitalului Municipal Târgoviște au fost cu personalul.

Dintre serviciile prestate la Spitalul municipal, cele mai costisitoare sunt cele de curățenie (peste 250 lei/pat/lună), urmate de prepararea hranei (200 lei).

Între 40% și 60% dintre pacienții internați în Dâmbovița nu mănâncă la cantina spitalului. 5%-7% dintre cadrele medicale și cei care mânâncă la cantină cred că ameliorarea hranei este o prioritate.