O simplă neatenţie la redactarea bilanţului poate aduce o firmă în situaţia de a achita impozite mai mari decât veniturile sau, din contră, să apară cu pierderi în ciuda profitului consistent înregistrat.

Anul trecut, bucureşteanul Daniel Dumitrescu, patronul unei companii IT, s-a trezit că are de plătit un impozit pe profit de patru ori mai mare decât se aştepta. „Până la urmă, s-a lămurit: contabila greşise la introducerea datelor şi de aici toată încurcătura. Bine că până în final nu a trebuit să şi scot banii ăia din buzunar“, explică el.

Erorile contabile sunt mult mai des întâlnite decât am crede şi lovesc, deopotrivă, în firmele de apartament şi în multinaţionale. Totuşi, cele mai expuse sunt companiile mici, care alocă mai puţine resurse acestui domeniu. Ana Dincă, managing partner al Audit One, firmă specializată în contabilitate, audit şi consultanţă fiscală, spune că greşelile cele mai frecvente apar la sfârşitul anului şi privesc evaluările. „Vorbim aici de erori privind deprecierea activelor sau creanţelor ori dimensionarea provizioanelor. În plus, suntem încă subordonaţi funcţiei fiscale şi facem totul ca situaţiile financiare să servească Fiscului, deşi este o diferenţă majoră între cele două componente“, spune Dincă.

Destul de des se întâlnesc înregistrări contabile fără documente justificative, ceea ce uneori provoacă probleme majore. „E o tendinţă destul de răspândită ca nici celelalte departamente să nu trimită acele acte şi nici contabilitatea să le solicite“, spune Adriana Badiu, senior partner la compania 3B Expert Audit. Ea mai arată că necunoaşterea reglementărilor sau studierea lor în mod superficial dau naştere la alte neajunsuri. „Nu în ultimul rând, chiar şi când îţi faci treaba corect, dar întocmeşti situaţii contabile fără să analizezi efectele economice asupra companiei, se cheamă că ai făcut o greşeală“, consideră Adriana Badiu.

Erori cu efecte serioase au loc şi în ceea ce priveşte calculul amortizărilor activelor. „Multe companii nu au softuri integrate de contabilitate şi de amortizare iar la preluarea datelor pot apărea neconcordanţe, care apoi distorsionează, în sus sau în jos, profitul impozabil“, explică Filip Stoica, directorul societăţii de audit şi consultanţă Elfexpert, subliniind că o greşeală simplă poate crea multe probleme. „Într-o lună decembrie, o companie care avea o reţea de distribuţie a înregistrat la venituri inclusiv taxa pe valoare adăugată. Asta a crescut mult cifra de afaceri şi a denaturat calculul impozitului pe profit. Pe de altă parte, managerii au raportat fericiţi că au depăşit ţintele propuse şi au primit nişte prime, pe care au trebuit să le returneze în momentul în care s-a descoperit încurcătura“, povesteşte Stoica.

Iar întâmplările de acest gen sunt nenumărate. „Am întâlnit cazuri în care se făcea consolidarea veniturilor unui grup de firme fără să se elimine veniturile dintre societăţile care erau consolidate. În acest mod, se ajungea la diferenţe imense, în unele cazuri veniturile raportate fiind de câteva ori mai mari decât cele reale“, îşi aminteşte auditorul financiar Daniel Udrescu.

Chiar dacă aparent este foarte greu să prevezi cine şi când va greşi şi ce fel de eroare va face, există, totuşi, metode pentru a reduce numărul cazurilor de acest gen. „Controalele interne, atât pe partea de contabilitate, cât şi în cazul altor activităţi din cadrul companiei, pot duce la scăderea numărului erorilor. De asemenea, realizarea unui audit al situaţiei financiare înainte de prezentare poate conta foarte mult“, crede Ana Dincă.

Firmele mici nu îşi permit un contabil full-time

Personalul profesionist, bine pregătit şi pus la curent în permanenţă cu schimbările din domeniu joacă şi el un rol important. „Problema este că, cel puţin în Bucureşti, avem probleme în a găsi specialişti în acest domeniu“, spune Adriana Badiu. Pentru companiile care nu îşi permit un contabil full-time, selectarea celui căruia îi încredinţează secretele financiare ar trebui să se facă mai întâi pe criterii de performanţă şi apoi de preţ. „La noi în oraş, sunt contabili care se ocupă de o firmă mică pentru 100 de lei pe lună. Însă au zeci de firme în portofoliu şi e normal că dau greş destul de des“, dezvăluie Ioan Popa, om de afaceri din Piatra Neamţ.

Cu toate astea, chiar dacă aţi avut ghinion cu un contabil nepriceput sau neatent, situaţia nu este atât de gravă. Şi legislaţia românească şi cea internaţională acceptă cea mai mare parte a erorilor, care pot fi rezolvate fie prin reclasificări (în cadrul bilanţului sau al contului de profit – pierdere), fie prin ajustări, fie, cum procedează multe companii din cauza presiunilor fiscale, cu ocazia unui audit.

O MESERIE GREA

STATISTICI În România, există peste 20.000 de contabili şi experţi contabili, membri ai CECCAR (Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România), precum şi circa 3.100 de auditori financiari, membri ai Camerei Auditorilor Financiari din România (CAFR). Dacă accesul în primul organism este destul de facil, existând două sesiuni de examene pe an, ultima sesiune de admitere pentru cel de-al doilea a fost în 2005, următoarea fiind preconizată pentru 2008.

PROVOCĂRI Desele schimbări ale legislaţiei din domeniu (care au culminat cu modificările aduse de aderarea la UE), precum şi creşterea volumului şi complexităţii activităţilor economice din România le creează tot mai multe probleme contabililor.