O echipă de cercetători a analizat date medicale a peste 25.000 de persoane cu vârste de peste 50 de ani, cuprinse în Studiul britanic longitudinal privind îmbătrânirea şi în Studiul american privind sănătatea şi pensionarea. Oamenii de ştiinţă nu au descoperit diferenţe majore între locuitorii celor două ţări în ceea ce priveşte speranţa de viaţă, însă au constatat că situaţia materială a subiecţilor a avut o influenţă semnificativă asupra numărului de ani trăiţi fără dizabilităţi.
După 50 de ani, cei mai înstăriţi bărbaţi din Anglia şi SUA au trăit în jur de 31 de ani având o stare bună de sănătate, comparativ cu aproximativ 22-23 de ani în cazul celor din grupul de bărbaţi cu o situaţie materială mai puţin bună. În ceea ce priveşte femeile înstărite, după 50 de ani acestea au trăit în jur de 33 de ani având o stare bună de sănătate, spre deosebire de 24-25 de ani în cazul celor din grupul de femei cu o situaţie materială mai dificilă.
Echipa de cercetători de la University College London (UCL), a concluzionat că inegalităţile în speranţa de viaţă sănătoasă sunt prezente în ambele ţări, la un nivel similar, transmite Agerpres. „În ambele ţări, eforturile de reducere a inegalităţilor în ceea ce priveşte sănătatea ar trebui să vizeze persoanele din grupurile socio-economice defavorizate”, explică experţii.
”În timp ce speranţa de viaţă este un indicator util al sănătăţii, calitatea vieţii, pe măsură ce îmbătrânim este, de asemenea, crucială. Prin evaluarea speranţei de viaţă sănătoasă putem obţine o estimare a numărului de ani trăiţi având o sănătate favorabilă sau fără handicap”, a declarat dr. Paola Zaninotto, autoare principală a raportului UCL.
Românii – şi săraci, şi bolnavi
Speranţa de viaţă în România este printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană şi, deşi a crescut din anul 2000, rămâne cu aproape şase ani sub media UE, potrivit raportului Comisiei Europene privind sănătatea în UE, publicat la finalul anului 2019.
Factorii de risc comportamentali sunt larg răspândiţi şi constituie o ameninţare gravă la adresa sănătăţii populaţiei, alimentaţia deficitară şi lipsa activităţii fizice reprezentând o preocupare majoră, se arată în raport, care atrage atenţia că deşi rata obezităţii la adulţi este printre cele mai scăzute din UE, cea în rândul copiilor a crescut semnificativ în ultimii ani.
Peste 30% dintre bărbaţi (şi numai 8% dintre femei) fumează, iar fumatul regulat în rândul adolescenţilor este, de asemenea, la un nivel ridicat. Şi consumul de alcool este ridicat: 50% dintre bărbaţi consumă excesiv alcool în mod regulat, arată CE, care semnalează că nu au existat iniţiative recente privind consumul de alcool.
Referitor la România, raportul mai constată că mortalitatea evitabilă rămâne ridicată, cheltuielile în ceea ce priveşte sănătatea au atins un nivel minim istoric şi sunt mult sub nivelul celor din oricare altă ţară din UE, iar deficitul de forţă de muncă în domeniul sănătăţii rămâne critic.
“Rata mortalității prin cauze tratabile a fost cea mai ridicată din UE și a fost, de asemenea, determinată de boala cardiacă ischemică (considerată o boală ce poate fi atât prevenită, cât și tratată), de accidente vasculare cerebrale, de pneumonie și de cancerul colorectal”, se precizează în raport. Acest rezultat reflectă provocările considerabile cu care se confruntă sistemul de sănătate în ceea ce privește furnizarea unui tratament adecvat și în timp
util.
