România a avut întotdeauna un nivel salarial scăzut dar românii au dorit mereu un standard de viață ca în vest și din această cauză mulți ajung să rămână fără bani înainte de a primi leafa. Care este însă influența pe care au avut-o creșterile salariale din ultimii ani?
Câștiguri, nevoi și dorințe … aceste variabile guvernează modul în care oamenii își organizează viața, starea lor de mulțumire și chiar relațiile în cuplu și în comunitate.
România a fost întotdeauna o țară cu un nivel salarial scăzut, dar cu locuitori care doreau să aibă un standard de viață similar celui din țările dezvoltate, deși 7 din 10 români rămân fără bani înainte de leafă.
În aceste condiții, salariul, mai ales cel minim pe economie a devenit promisiune perpetuă și barometru de bunăstare. Ne-am propus să vedem cum au evoluat salariile în România în ultimii 15 ani și cum se traduce asta în obiceiuri de consum pentru diverse categorii de public.
Creșterile salariale în România
România se află într-o situație medie în ceea ce privește salariile: deși la nivel european suntem clasificați în cea mai de jos grupă, cu salarii minime sub 500 de euro lunar, alături de Bulgaria, Letonia și Ungaria, la puterea de cumpărare a salariului minim ne aflăm în grupa medie, lângă Grecia, Portugalia, Lituania, Malta, Spania și Polonia.
Această poziționare este dată de o creștere explozivă a salariilor în ultimii 15 ani. În valoare nominală, cel minim a pornit de la 310 lei, ajungând la 2080 lei în prezent (creștere de 6,12 ori). În acest timp, salariul mediu era de 966 lei în 2005, iar până acum, cel pe 2019 se încadrează în jurul valorii de 5014 lei, aproape de 5 ori mai mult.
Întrucât aceste valori includ și creșterile inflației, am considerat oportun să efectuăm o ajustare a valorilor cu indicele prețului de consum total, care include variația prețurilor de bunuri alimentare, non-alimentare și a prețurilor serviciilor. De remarcat pentru corectitudinea concluziilor că în România acest indicator nu ia în considerare diversificarea anuală a coșului de cumpărături, deci nu include bunuri care au intrat în circuitul normal de consum, dar nu existau acum câțiva ani.
Am luat ca an de referință 2018. Se observă că salariul mediu brut real este de aproape 3 ori mai mare decât cel din 2005 și cu 30% mai mare decât în 2017, deci putem vorbi de o creștere evidentă și accelerată.
În cazul celui minim variațiile sunt și mai mari, valoarea din 2018 fiind de 3,8 ori mai mare decât cea din 2005.
Ce fac românii cu banii în plus?
Din cifre este evident că românii au mai mulți bani decât acum câțiva ani, întrebarea este cum și pe ce îi cheltuie, dacă economisesc și dacă se gândesc, din surplus să și doneze.
Menționăm că toate comportamentele de consum descrise mai jos trebuie interpretate în sensul de cele mai frecvent întâlnite, pot exista și excepții și salturi între categorii.
Consumatorii cu venituri modeste
Pentru oamenii care câștigă salariul minim, orice plus financiar se cheltuie de obicei pentru acoperirea unor datorii, pe bunuri de consum și pe alimente. În acest caz, este aspirațional să își cumpere bunuri dintr-o categorie superioară de preț sau din alte categorii decât accesează de obicei, de exemplu fructe exotice față de fructe românești.
Consumatorii din segmentul mediu
Românii care au venituri medii sunt preocupați intens de locuință și alte posesiuni materiale. Veniturile în plus sunt redirecționate către o casă mai mare, decorarea locuinței, un upgrade al automobilului, consumul de produse de calitate mai bună sau către experiențe. Unii dintre ei și donează, însă sume mici, mai mult datorită presiunii sociale.
Dacă se decid să economisească, majoritatea o fac pentru a călători în vacanță sau pentru a face reparații în casă, doar unul din cinci se gândește la un fond de urgență.
Consumatorii premium
Persoanele din această categorie și-au satisfăcut deja nevoile materiale, au deja acces la produse premium și și-au dotat locuințele cu tot ce este necesar. Ca atare, ei își doresc recunoaștere socială și conservarea stării de excelență. Când au bani în plus simt nevoia să se protejeze, își cumpără sisteme de securitate, asigurări de viață.
Mai mult decât atât, în momentul în care nu se mai simt presați de grija zilei de mâine, românii își doresc o evadare din viața de zi cu zi, chiar dacă aceasta este mult mai bună decât a semenilor lor. Este momentul în care încep să aloce o parte importantă din venituri pentru călătorii și experiențe inedite.
Ce ne face fericiți?
După ce am trecut în revistă situația salariilor și ce efecte concrete au acestea asupra oamenilor, ne putem întreba dacă mai mulți bani înseamnă mai multă fericire.
Dan Gilbert, profesor la Universitatea Harvard a demonstrat că odată ce ne sunt satisfăcute nevoile de bază, plusul de bani nu se traduce direct în fericire, pentru că avem tendința să ne adaptăm rapid la noile standarde și să le considerăm normale, însă devenim mai stresați de noile cerințe de la serviciu, care să ne asigure venituri mari. Aceasta este explicația pentru care doar experiențele aduc un mic plus de fericire, fiind simultan noutăți și evadări din propria viață.