Într-un fel, capacitatea de a face cumpărături, de a plăti facturi și de a transfera fonduri peste granițe cu o ușurință fără precedent a redefinit întregul concept al monedei, arată o analiză publicată de Theswaddle.
Cum ne schimbă viața digitalizarea banilor
În paralel, ascensiunea companiilor fintech și a serviciilor bancare digitale a democratizat serviciile financiare. Banca digitală oferă posibilitatea persoanelor să aibă un control mai mare și o înțelegere mai bună asupra finanțelor lor.
În plus, accesul la instrumente bancare și financiare – care odată era exclusiv – este disponibil acum pentru o populație mai largă, permițând oamenilor să-și gestioneze afacerile din confortul casei lor.
De exemplu, utilizând platforme precum Instagram și Facebook, multe femei pot conduce afaceri mici online, fiind independente financiar, în ciuda responsabilităților cu care societatea le împovărează în mod nedrept.
Majoritatea tranzacțiilor au loc online
Din cauza accesului limitat la alfabetizarea digitală, autonomia financiară a multor femei a scăzut. Acum, majoritatea tranzacțiilor au loc online, dar, pentru femeile care nu au acces la dispozitive electronice și conturi bancare, accesul la finanțe a devenit și mai dificil, crescând dependența lor de bărbați.
Având în vedere că decalajul digital reprezintă o provocare continuă, nu toată lumea a putut beneficia de progresele din domeniul finanțelor digitale. De fapt, trecerea către digitalizare a amplificat inegalitățile preexistente.
În timp ce digitalizarea economiei a făcut tranzacțiile mai rapide, mai convenabile și, adesea, mai sigure, a afectat obiceiurile de a cheltui, cel mai probabil în rău.
„Cheltuielile consumatorilor au crescut din mai multe motive, plățile digitale fiind un factor major. Comoditatea de a putea plăti bunuri fără a vedea fizic numerarul are un efect psihologic unic, care ar putea convinge o persoană să cheltuiască mai mult”, notează un articol din ziarul Financial Times.
Ritmul digitalizării l-a întrecut pe cel al educației economice
În economia bancară digitalizată de astăzi, mulți adulți tineri își schimbă frecvent conturile bancare, fie din cauza erorilor serviciilor UPI oferite de băncile mai vechi, fie din cauză că o altă bancă oferă un cashback mai mare pentru tranzacțiile online.
Practic, având oferte mai bune la tranzacțiile online și investind în servere mai bune, băncile sunt capabile să atragă generația adulților, obișnuiți cu economia digitală.
Cu toate acestea, pentru mileniali și bătrâni, relațiile cultivate cu băncile alese de-a lungul anilor nu merită sacrificate pentru o ofertă mai bună.
Mare parte din acest lucru se datorează și faptului că aceste date demografice sunt mai stabile financiar și echipate pentru a funcționa fără privilegiile digitalizării. Aceste relații de lungă durată sunt reciproce, băncile fiind mai dispuse să acorde împrumuturi și alte tipuri de asistență financiară clienților vechi.
Noua generație de lucrători poate fi mai pricepută în tehnologie, dar, din cauza lipsei generale de alfabetizare financiară din unele țări, este exclusă de la avantajele pe care le aveau seniorii – pur și simplu pentru că ritmul digitalizării l-a întrecut pe cel al educației economice.
Digitalizarea banilor a influențat comportamentul consumatorilor și modelele de cheltuieli. Odată cu creșterea platformelor de comerț electronic, a piețelor online și a serviciilor de abonament, consumatorii au acum acces la o gamă largă de bunuri și servicii la îndemână.
Digitalizarea transformă lumea într-un mega-computer. Totul este interconectat
Nu e de mirare, așadar, că structurile capitaliste au înclinat constant spre digitalizarea economiei, sub masca modernizării. Yvonne Hofstetter, jurist și eseist specializat în domeniul tehnologiei informației, susține:
„Digitalizarea transformă lumea noastră într-un mega-computer. Totul este interconectat. Se măsoară, se salvează, se analizează și se prevăd tot felul de lucruri, pentru a fi optimizate și controlate. Acele „lucruri” nu au omis să includă oamenii. Giganții tehnologiei se referă la acest proces drept „control global al consumatorilor”.
În plus, problemele de securitate și confidențialitate apar pe măsură ce tranzacțiile digitale devin mai răspândite.
După cum scrie Hofstetter, „întrebarea dacă vrem sau nu digitalizarea este irelevantă. Transformarea digitală va avea loc, indiferent dacă ne place sau nu… Misiunea este de a crea o economie informațională care să fie atât socială, cât și liberală, și care va oferi generațiilor tinere atât tehnologii frumoase, cât și o viață bună.”
