Uneori o investiţie are scopul de face bani, alteori este mai mult decât atât. Pentru Dragoş Valentin Neacşu, director executiv la Erste Asset Management din Bucureşti, stabilirea condiţiilor potrivite pentru ca investitorii locali şi cei străini să aibă încredere în acţiunile şi obligaţiunile româneşti ţine mai presus de orice de eliminarea haosului de pe scena politică, relatează duminică Financial Times.
‘Vieţile noastre ar trebui să se afle mai puţin în mâinile politicienilor şi să fie mai dependente de economia reală’, a afirmat Neacşu, citat de ziar.
Cu toate acestea, tipul de libertate pe care îl caută Neacşu presupune dezvoltarea pieţelor financiare. Acesta este unul din motivele pentru care el consideră că intrarea în zona euro este importantă pentru România, indiferent de dificultăţile locale cu care se confruntă uniunea monetară.
‘Criteriile tehnice asociate cu adoptarea euro sunt foarte importante’, a explicat responsabilul. ‘Ele sunt mai importante decât moneda propriu-zisă. Ele ne vor face mai previzibili în calitate de emiţători de obligaţiuni. Companiile se vor putea autofinanţa atunci pe piaţa locală şi pe plan internaţional’, a adăugat el.
Pentru moment însă, investiţiile străine în România rămân reduse. Ţara este clasificată ca o piaţă de frontieră mai degrabă decât ca o piaţă în dezvoltare şi, drept urmare, nu este vizată de investiţiile destinate pieţelor în dezvoltare. Chiar şi aşa, în universul pieţelor de frontieră este, la momentul actual, văzută ca una dintre opţiunile mai puţin atrăgătoare.
‘Prin comparaţie cu pieţele de frontieră globale, România, din păcate, nu oferă multe oportunităţi atractive de investiţii’, a explicat David Wickham, director al departamentului de investiţii în pieţele emergente la HSBC Global Asset Management. ‘Randamentul pe termen scurt al economiei este strâns legat de rata de succes a Uniunii Europene în ceea ce priveşte rezolvarea crizei datoriei în Italia, Spania, Portugalia şi Grecia’.
Înainte de criză, economia românească creştea cu aproximativ 7 procente pe an, însă creşterea PIB-ului pentru 2012 se anticipează să fie mai mică de 1%. Cu toate că rata datorie/PIB nu este este ridicată prin comparaţie cu vestul Europei, economia sa suferă de pe urma contextului nefavorabil din vecinătate.
‘Economia românească nu beneficiază în prezent de pe urma costurilor salariale reduse’, a notat Wickham. ‘Economiile europene /principalele pieţe de export şi furnizoare de investiţii directe în România/ sunt, sau se apropie, de recesiune. Această situaţie nu are cum să stimuleze economia românească şi nu poate ajuta la scăderea nivelului şomajului’.
Mai mult, România este strâns legată de Grecia. ‘Băncile greceşti au o mare expunere pe băncile româneşti, deci se pune întrebarea ce s-ar întâmpla în cazul în care Grecia ar ieşi din euro’, a punctat Andras Szalkai, manager la Raiffeisen Capital Management. Însă nu toate problemele României provin din exterior. Cu doar câteva luni în urmă, perspectivele de investiţii păreau mult mai încurajatoare. După care în aprilie guvernul a căzut pe fondul unei moţiuni de cenzură, iar Victor Ponta a devenit cel de-al treilea premier al ţării într-un an, scrie FT.
‘La începutul anului, se părea că România va fi o opţiune bună pentru investitori’, a apreciat Szalkai. ‘Până în luna mai, piaţa bursieră crescuse cu 25 la sută la tranzacţiile cu dolari’. Dar turbulenţele de pe scena politică s-au tradus prin tergiversarea programului de reforme, inclusiv a unei serii de privatizări. Moneda naţională a avut la rândul său de suferit, atingând un record negativ al cursului său în raport cu euro în iulie.
Programul de privatizare este decisiv pentru extinderea opţiunilor pe piaţa burselor şi îmbunătăţirea situaţiei lichidităţilor. Per total, piaţa de capital şi lichidităţile de pe piaţa bursieră s-ar fi triplat dacă programul ar fi progresat conform planului, a opinat Szalkai.
Speranţa este acum că alegerile generale din 9 decembrie vor oferi un rezultat clar şi programul de privatizare, care include Romgaz, cel mai mare producător de petrol al ţării, va fi reluat. Aceasta va însemna nu numai că importante sectoare economice, precum utilităţile, vor fi reprezentate pe piaţa de capital, dar poate, de asemenea, încuraja listările private.
‘Bancheri axaţi pe investiţii au conceput scheme pentru a scoate la bursă afaceri familiale ce au fost dezvoltate în ultimii 10 până la 15 ani în sectoare precum farmacie sau turism, însă aceste demersuri nu au fost finalizate’, a spus Neacşu. Dacă listările private se vor completa cu privatizările, România va beneficia de o reprezentare mai bună în sectoare-cheie. Aceasta ar putea conduce la liniştirea îngrijorărilor investitorilor străini precum David Wickham care consideră că actualmente ‘este dificil să investeşti în afaceri sau companii care să ofere o creştere solidă’.
O piaţă de capital mai profundă va ajuta de asemenea la dezvoltarea unor investitori instituţionali interni, precum fondurile de pensii şi fondurile mutuale, care la rândul lor ar putea oferi lichidităţi suplimentare pe piaţa de capital, creând un cerc virtuos.
Multe depind de o derulare fără piedici a programului de privatizare. Dacă va fi aşa şi dacă probleme precum corupţia, instabilitatea politică şi infrastructura deficitară pot fi atenuate – dl Szalkai este optimist cu privire la perspectivele României pe termen lung. ‘Poate în zece ani va fi noua Polonie’, spune el.
SURSA: Agerpres
Citește și
