Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (A.N.A.F.) informează că, în cursul anului 2010, structurile de control financiar-fiscal, respectiv Garda Financiară, Autoritatea Naţională a Vămilor (A.N.V.) şi structurile de Inspecţie fiscală şi de Control financiar din aparatul central şi din unităţile teritoriale, au stabilit prejudicii aduse bugetului general consolidat ce însumează aproximativ 7,1 miliarde lei (circa 1,7 miliarde euro).
Aceste prejudicii au fost identificate în urma a 10.122 de controale, numărul acestora fiind cu circa 25% mai mare comparativ cu anul anterior, iar valoarea prejudiciului, cu 24% mai mare comparativ cu anul anul 2009.
Cea mai mare valoare a prejudiciului a fost stabilită de către structurile de Inspecţie fiscală şi de Control financiar (56% din total) în urma a 3.907 de controale (39% din total).
Comparativ cu anul 2008, numărul controalelor la care au fost identificate situaţii de evaziune fiscală este cu 77% mai mare în 2010, iar valoarea prejudiciului stabilită, cu peste 66% mai ridicată. În cazul activităţii structurilor de Inspecţie fiscală şi de Control financiar, numărul cotroalelor este de 3,3 ori mai mare în 2010 faţă de anul 2008, iar valoarea prejudiciului, de 2,3 ori mai ridicată pentru aceeaşi perioadă de referinţă.
Ce s-ar fi putut face cu acești bani?
În cazul în care cei 1,7 miliarde de euro ar fi intrat la buget, România ar fi putut avea mai mulți km de autostradă, de exemplu.
Standardele de cost introduse de Guvern, pentru construcția de autostrăzi, vizează: construcţia de autostrăzi în zona de şes, doar pentru partea de infrastructură, respectiv corpul drumului – 3.802.000 euro/kilometru, autostrada în zona de deal costă 4.980.000 euro/kilometru, autostrada în zona de munte – 5.992.000 euro/kilometru.
Un calcul minim ne spune că România ar fi putut construit peste 200 km de autostradă dacă bugetul nu ar fi fost prejudiciat cu suma amintită mai sus.
În altă ordine de idei, statul a organizat licitații pentru 184 de km de autostradă, care fac parte din Coridorul IV. În total este vorba despre proiectarea şi execuţia a circa 184 de kilometri de autostradă, valoarea totală estimată a contractelor fiind de 7,35 miliarde de lei (1,73 miliarde de euro – la un curs leu/euro de 4,24 – curs mediu estimat pentru anul viitor de Comisia Naţională de Prognoză), adică exact valoarea prejudiciului adus în 2010 bugetului.
Citește și Cât va costa un kilometru de autostradă
Citește și «Regii asfaltului» au șanse mici la contractele de pe coridorul IVCitește și Ungurii au de patru ori mai multe autostrăzi decât noi, la o țară de 2,5 ori mai mică