Criza politică din România. Anularea primelor rezultate ale alegerilor prezidențiale
România se află într-un moment crucial al procesului electoral, cu tensiuni interne și presiuni externe ce amenință stabilitatea politică.
După ce Călin Georgescu a obținut o surprinzătoare victorie în primul tur al alegerilor prezidențiale din noiembrie, Curtea Constituțională a decis anularea acestui rezultat.
Motivul: suspiciuni privind intervenția Rusiei în desfășurarea alegerilor, în condițiile în care Georgescu a câștigat în fața unor mari partide politice.
Alegerile vor fi reluate în luna mai, iar autoritățile vor decide până pe 19 martie dacă acest candidat va putea să se înscrie din nou în competiție, scriu jurnaliștii britanici de la The Economist.
Mesaje controversate și susținători din rândul populismului
Călin Georgescu a fost un personaj marginal înainte de scrutin, dar, cu promisiuni radicale și mesaje virale pe TikTok, a reușit să obțină aproape 23% din voturi, un rezultat care a șocat atât clasa politică, cât și observatorii internaționali.
Conform acuzațiilor, candidatul ar fi primit finanțare ilegală, iar filmele sale, în care susține că a avut întâlniri cu extratereștri și că imaginile cu omul pe Lună ar fi fost falsificate, ar fi fost susținute financiar de Rusia.
Mai mult, susține că vrea să pună capăt ajutorului oferit Ucrainei, ceea ce l-a făcut să câștige popularitate în rândul celor nemulțumiți de direcția actuală a guvernului.
Diviziunea din România
Divizarea din România este profundă. Pe de o parte, autoritățile și establishmentul sprijină acțiunea instanței, dar, pe de altă parte, Călin Georgescu are susținători din rândul dreptei populiste și al celor care se simt deziluzionați de politica tradițională.
Dincolo de granițe, partenerii României sunt și ei în dezacord. În timp ce Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, susține măsurile autorităților române, administrația SUA, reprezentată de figuri precum Donald Trump și Elon Musk, a criticat dur intervențiile României, poziționându-se alături de Georgescu și susținând că este victima unei „elite totalitar-liberale”.
Tensiunile politice și sprijinul internațional al lui Georgescu au fost accentuate pe 4 martie, când Rusia a emis un comunicat prin care îl descria drept o victimă a „elitei euro-atlantice”. În aceeași zi, autoritățile române au expulzat atașatul militar rus și au efectuat mai multe arestări pentru „complot împotriva statului”.
Scenarii politice și strategii de alegeri
De asemenea, situația se complică pe măsură ce alte dosare legate de influenceri români fac valuri în mass-media.
În februarie, autoritățile române au permis plecarea în Statele Unite a fraților Andrew și Tristan Tate, care erau sub anchetă în legătură cu acuzații de trafic de persoane și viol.
Deși oficialii români au negat că plecarea acestora ar fi fost condiționată de vreo presiune din partea americanilor, speculațiile sunt mari, mai ales că susținătorii lui Donald Trump au avut un rol activ în a-i susține pe cei doi.
În acest context, partidele tradiționale din România, precum Partidul Social Democrat și Partidul Național Liberal, caută să-și pună de acord candidatul pentru alegerile ce urmează.
Totuși, cu Georgescu în fruntea sondajelor și cu semnale contradictorii din America și Europa, aceste partide se află într-o situație din ce în ce mai delicată. În plus, analiza sociologului Remus Ștefureac arată că Georgescu ar putea obține până la 40% în primul tur, însă totul va depinde de rezultatul final al procesului său electoral, mai scrie publicația internațională.
