Ce parte din dosar necesită cel mai mare volum de muncă?
Nu există o parte mai „intensivă“ pentru întocmirea unui dosar cu şanse de finanţare. Dar, pentru o bună derulare ulterioară a proiectului, consultantul trebuie să realizeze o proiectare financiară realistă, care să ţină cont de piaţa domeniului în care se face investiţia şi de trendurile în piaţa respectivă.
Un dosar destinat finanţării unui proiect de infrastructură trebuie să ţină cont de gradul de îndatorare al autorităţii publice, în timp ce un proiect privat va trebui să acorde o atenţie specială detaliilor, cum ar fi deprecierea monedei naţionale, sau unor aspecte generale, precum competitivitatea domeniului sau a economiei în ansamblu.
Există momente critice în relaţia client-firmă de consultanţă? Când apar acestea?
Consultantul profesionist va acorda întotdeauna beneficiarului un pachet integrat de consultanţă, care constă atât în pregătirea proiectului, cât şi în implementarea acestuia. Momentele critice pot apărea, de cele mai mule ori, atunci când relaţia contractuală încetează la câştigarea proiectului, iar beneficiarul întâmpină probleme în administrarea proiectului.
Acest demers presupune o relaţie cu autorităţile, care poate fi facilitată de cei cu experienţă în domeniul fondurilor nerambursabile. Organizarea profesionistă a licitaţiei de bunuri sau servicii, conform legislaţiei achiziţiilor publice, dar şi depunerea la timp şi cu rigurozitate a cererilor de plată şi rapoartelor de progres sunt etape care implică asistenţă specializată. Probleme mai pot apărea şi în momentul în care beneficiarul nu acordă asistenţa necesară consultantului, cum ar fi datele de input pentru realizarea în bune condiţii a documentaţiei, sau atunci când contractele de consultanţă nu sunt suficient de clare.
Vor apărea probleme în derularea fondurilor postaderare?
Fondurile de preaderare nu au avut un grad de complexitate comparabil cu fondurile structurale sau agricole. De aceea este posibil să întâmpinăm ceva dificultăţi. Proiectele Phare şi Sapard au generat probleme în special la etapa de implementare din cauza noutăţii acestora la vremea respectivă, dar nu au existat probleme serioase. În piaţă au apărut şi încercări de deturnare a acestor fonduri, dar în contextul fondurilor structurale aceste „încercări“ vor fi urmărite şi sancţionate extrem de aspru.
România este obligată să dezvolte proceduri mult mai stricte de transparenţă. De exemplu, procedura europeană adoptată de ţara noastră în cazul Fondului European pentru Dezvoltare Regională prevede că orice suspiciune de fraudă peste suma de 10.000 euro trebuie raportată de statul român direct şi automat Comisiei Europene.
Emanuel Răuţă, manager GEA Strategy Consulting
