Se va ajunge aici dacă nu se intensifică eforturile pentru a le ușura povara, potrivit Forumului Economic Mondial.
Situația pentru aceste țări s-a agravat în timpul crizei de sănătate. Acum, după o perioadă de haos legată de pandemie, ratele dobânzilor vor crește și vor face plata datoriilor lor și mai scumpă în acest proces. Acest lucru a dus la lansarea unor apeluri mai puternice de a revizui ceea ce mulți consideră a fi o arhitectură financiară globală nedreaptă.
60% dintre țările cu venituri mici au probleme mai mari
60% dintre țările cu venituri mici, despre care FMI spune acum că sunt aproape de colaps au probleme mai mari decât aveau de exemplu în 2015. Și, în timp ce datoria publică a crescut și în țările bogate în timpul pandemiei, aceasta este o problemă relativă pentru o țară ca SUA – care are moneda de rezervă a lumii.
Datoria publică a SUA a ajuns recent la 123% din PIB
Datoria publică a SUA a ajuns recent la 123% din PIB, dar plătește mai puțin de 2% dobândă la un împrumut pe 10 ani. Zambia, cu o datorie publică/PIB estimat la 115%, plătește 25% dobândă pentru împrumuturile pe 10 ani. Uganda, care are o rată a datoriei de aproximativ 50%, plătește aproape 15%.
Pentru a atenua presiunea asupra țărilor cu venituri mici în timpul COVID-19, G20 a stabilit o suspendare a datoriilor. Dar acesta este programată să expire la sfârșitul acestei luni.
La sfârșitul anului trecut, ratingul de credit al Laosului a fost redus la un nivel menit să indice creditorilor că neplata este o posibilitate reală, din cauza deficiențelor legate de „capacitatea instituțională” și de controlul corupției.
Tendința agențiilor de rating de a aplica aceleași criterii generale pentru țările mai puțin bogate ca și pentru statele mai înstărite – și de a crește costul împrumuturilor în acest proces – a fost atent analizată. Unii critici au susținut un nou tip de sistem de rating, care să pună mai mult accent pe drepturile omului în țările aflate în dificultate.
Moduri de a rezolva vechile probleme ale datoriei
Tratamentul aplicat țărilor cu venituri mici care au nevoie de finanțare este doar una dintre multele deficiențe pe care pandemia le-a scos în evidență. În unele dintre aceste state, eșecurile guvernelor de a gestiona situația datoriilor au stârnit proteste și solicitări de a stopa împrumuturile la instituții financiare globale, care servesc ca plasă de protecție.
Pe de altă parte, anumite voci spun că aceste instituții ar trebui, din contră, să joace un rol mai important, punând la dispoziție mai multe resurse țărilor în curs de dezvoltare. Dar și că țările mai bogate ar trebui să ofere mai multe tranzacții swap, care anulează obligațiile financiare în schimbul angajamentelor ferme pentru lucruri precum conservarea pădurilor și protejarea speciilor pe cale de dispariție.
Susținătorii acestui lucru spun că astfel de eforturi pot fi un soi de recompensă pe un teren de joc inegal. În timp ce majoritatea țărilor din lume au suferit scăderi economice în timpul pandemiei, națiunile mai sărace au pornit de la niveluri precare și continuă să îndure circumstanțe descurajante.
