Zece state ale UE continuă să ridice bariere în calea muncitorilor din Est, susținând că își protejează piața muncii. Economic, aceste țări se bazează însă pe munca lucrătorilor străini.
Recentul scandal iscat de afirmațiile ministrului olandez pentru afaceri sociale, care anunța înăsprirea condițiilor de acordare a permiselor de muncă pentru lucrătorii din Europa Centrală și de Est, a readus în discuție problema cetățenilor comunitari „de rang secund“.
Declarațiile au stârnit nu numai un război diplomatic, care a tulburat apele la Bruxelles, ci i-a înfuriat chiar și pe angajatorii olandezi. Agricultorii din sudul țării, care se bazau pe circa 2.000 de muncitori sezonieri din România și Bulgaria pentru a-și strânge recoltele, au amenințat că dau guvernul în judecată. Presa din statele nou-intrate în clubul comunitar a explicat care sunt implicațiile unei astfel de decizii asupra economiei olandeze.
Intitulat „Cine vă va culege lalelele?“, articolul publicat în cotidianul polonez Gazeta Wyborcza susține că „o mână de lucru ieftină provenind din Polonia, România, Lituania şi Bulgaria se găseşte la baza a mii de firme olandeze, ca şi a unor sectoare economice, cum este agricultura“ și că, fără acești cetățeni europeni pe care Olanda îi refuză acum, „nu ar mai fi nimeni să culeagă roşii, să construiască locuințe sau să planteze bulbi de lalele“.
Olanda este însă doar una dintre cele zece țări din spațiul comunitar care au restricționat accesul pe piața muncii pentru români. În timp ce guvernul spaniol a recunoscut meritul lucrătorilor din Est la susținerea economiei iberice în perioada de boom, Marea Britanie s-a lăsat cuprinsă de panică la ideea unui posibil asalt al muncitorilor români, care ar fi mai ieftini decât supușii reginei. Cu toate restricțiile impuse de cele zece țări, există soluții pentru a trece dincolo de barieră. Ministerul Muncii a explicat pentru Capital ce posturi sunt disponibile și ce trebuie făcut pentru a lucra în spatele noii cortine de fier.
Austria
Românii trebuie să obţină, anterior începerii lucrului, autorizaţia de angajare. De la data de 1 ianuarie 2008, s-au introdus măsuri de liberalizare pentru 50 de grupe de meserii, iar începând cu 1 iulie 2008, pentru alte 15. Printre joburile pentru care se pot elibera aprobări se numără: zidari, dulgheri, faianţari, fierari, lăcătuşi mecanici, sudori, mecanici de maşini-utilaje, măcelari, bucătari pentru restaurante, tehnicieni cu înaltă calificare pentru pompieri şi gaze, tehnicieni cu înaltă calificare pentru prelucrarea datelor etc.
Belgia
La sfârșitul anului 2008, perioada tranzitorie privind ocuparea lucrătorilor români şi bulgari a fost prelungită pentru încă trei ani, menţinându-se procedura simplificată de obţinere a permisului de muncă pentru funcţiile pentru care există un deficit important de forţă de muncă. Se caută cu precădere ingineri, farmacişti, arhitecţi, desenatori, tehnicieni, asistenţi medicali, contabili, manageri, constructori.
Franța
Pentru meseriile în care nu există suficientă forţă de muncă pe piaţa internă, se aplică procedura simplificată de obţinere a permisului de muncă. Lista cuprinde 150 de meserii din următoarele domenii: construcţii, hotelărie, alimentaţie, agricultură, transport maritim, pescuit, mecanică, prelucrarea metalelor, electrotehnică şi electronică, inginerie, transporturi, industria uşoară, industria lemnului, gestionarea şi administrarea întreprinderilor, informatică, cercetare, bănci şi asigurări, sănătate etc.
Germania
Permisele de muncă sunt eliberate de filialele locale ale Agenţiei Federale pentru Muncă. Începând din 2009, s-a prelungit durata contractului de muncă pentru lucrătorii sezonieri care activează în baza înţelegerii bilaterale. Piața muncii urmează a fi liberalizată pentru români începând cu 1 ianuarie 2014. Până atunci, absolvenţii de universitate şi inginerii din anumite sectoare (aeronautică, mecanică, electrotehnică şi construcţia de maşini) au nevoie de permis de muncă, dar sunt scutiţi de anumite teste la angajare. Nu au nevoie de permis de muncă persoanele independente care prestează servicii, indiferent de sectorul economic, în măsura în care nu angajează lucrători străini, lucrătorii detașați pentru prestarea de servicii din afara sectoarelor construcţiilor şi a unor sectoare conexe etc.
Irlanda
Românii au nevoie de permis de muncă, care poate fi solicitat la Departamentul Întreprinderilor, Comerţului şi Angajării Forţei de Muncă, fie de către lucrătorul în cauză, fie de către angajator.
Italia
Autorităţile de la Roma au impus măsuri tranzitorii lucrătorilor români începând cu 1 ianuarie 2007, optând pentru o deschidere graduală a pieţei naţionale a muncii. Derogări de la obligația obținerii permisului au fost stabilite pentru unele sectoare de activitate și meserii: agricultură, turism, activități domestice și de asistență pentru persoane (îngrijitoare şi menajere), construcții, mecanici, personal de conducere, specialiști cu înaltă calificare.
Luxemburg
Procedura simplificată de eliberare a permiselor de muncă se aplică, în cazul neacoperirii cu forţă de muncă internă a cererii existente, pentru: agricultură, viticultură, servicii hoteliere, restaurante, anumite servicii sociale, sectorul financiar.
Malta
Lucrătorii români trebuie să obțină un permis de muncă, care se acordă pentru posturile ce necesită lucrători calificaţi şi/sau cu experienţă şi pentru ocupaţiile unde nu există suficienţi lucrători pe piața autohtonă a forței de muncă.
Marea Britanie
În noiembrie 2009, autorităţile de la Londra anunţau că vor restricționa, până la sfârşitul anului 2011, accesul lucrătorilor români şi bulgari, cu posibilitatea de a prelungi această măsură cu încă doi ani, în cazul existenţei unor dezechilibre severe pe piaţa muncii. Cu excepţia unor categorii de personal care beneficiază de acces liber pe piaţa muncii (persoanele care au lucrat în condiţii legale ca salariaţi în acest stat o perioadă de 12 luni fără întrerupere, persoanele detaşate etc.), cetăţenilor români calificaţi li s-a impus obligaţia de a obţine un permis de muncă, după obţinerea unei scrisori de aprobare de către angajatorul britanic şi cu condiția de a fi respectat prioritatea cetăţenilor britanici şi a celor din statele europene care au aderat anterior la UE.
Românilor cu înaltă calificare le este facilitat accesul pe piaţa muncii în situația în care cumulează cel puţin 75 de puncte în cadrul Programului Highly Skilled Migrant Programme (HSMP) sau dacă au absolvit o formă de învăţământ superior în Marea Britanie, potrivit criteriilor stabilite de Programele International Graduates Scheme şi Scottish Graduates Scheme. În ceea ce privește personalul necalificat, accesul acestuia pe piaţa muncii este permis doar în agricultură şi în industria de procesare a alimentelor, pentru care s-au stabilit contingente.
Olanda
În cazul sectoarelor de activitate pentru care se înregistrează deficit de forţă de muncă, în funcţie de situaţia concretă de pe piaţă, este posibil ca Centrul pentru Muncă şi Venit să acorde facilităţi la obţinere a permisului de muncă. Conform măsurilor tranzitorii, angajatorul olandez trebuie să obțină un permis de muncă pentru cetăţenii români pe care doreşte să-i angajeze. Au prioritate cetăţenii olandezi, cei din vechile state ale UE și Spațiului Economic European şi cei aparţinând statelor care au aderat în 2004. Sunt prevăzute condiţii simplificate de obţinere a permiselor de şedere temporară pentru muncă în sectoare deficitare cum sunt agricultura, horticultura, panificaţia, industria lemnului, industria cărnii, serviciile, administraţia şi cercetarea.
2,1 milioane
de români lucrează în celelalte țări membre ale Uniunii Europene, aceasta fiind prima cifră oficială raportată de reprezentanţii Comisiei Europene.