Administraţia încearcă eficientizarea Palatului Parlamentului. Aceasta este cea mai poluantă clădire administrativă din Europa şi consumă cât un oraş cu 100.000 de locuitori.
Ce faci când eşti nevoit să administrezi un monstru energetic de 365.000 mp suprafaţă desfăşurată, care consumă în fiecare an 16.254.216 Kwh şi 21.713 gigacalorii şi are cea mai mare amprentă de carbon din Europa? Bunul simţ spune să încerci să reduci costurile, plata facturii anuale ajungând la 3 milioane de euro, ceva mai puţin de 10.000 de euro zilnic. Astfel, se încearcă transformarea Palatului Parlamentului, prin programul Parlamentul Verde, într-o clădire care să reuşească să recupereze măcar parţial costurile imense de întreţinere. Potrivit reprezentanţilor adminsitraţiei imobilului, al doilea din lume ca suprafaţă după Pentagon şi cu un volum de 2,55 milioane mc, aici se consumă lunar la fel de multe resurse ca un oraş mediu, cu circa 100.000 de locuitori. „Palatul Parlamentului este un obiectiv special, prin dimensiunea sa, iar costurile sunt extrem de mari. A fost efectuată o operaţiune de schimbare a unei părţi din corpurile de iluminat cu unele economice, dar va fi etapizat“, spune Raul Pop, manager general al societăţii nonprofit Recolamp, societate implicată în reciclarea aparaturii electrice şi electronice. Situaţia e albastră şi în ceea ce priveşte deşeurile, doar cele 700 de tone produse lunar de Camera Deputaţilor generând costuri de ridicare de 11.500 de lei. Iar reciclarea lipseşte aproape cu desăvârşire, 20.000 de topuri de hârtie fiind aruncate lunar.
De 150.000 de becuri, lumină
Primele măsuri de eficientizare ale imobilului s-au luat de anii trecuţi, fiind montate circa 30.000 de becuri cu consum redus, care să înlocuiască o parte dintre cele 150.000 de becuri incandescente din clădire. „Prin măsurile adoptate pentru reducerea consumului energetic s-au realizat economii de 750.000 de euro pe an, ceea ce înseamnă un consum de 4,2 milioane de kwh, explică Alexandru Tănase, directorul departamentului tehnic din cadrul Camerei Deputaţilor.
Pentru acest an, în numele eficientizării, se vor derula expertizele tehnice de distribuţie şi automatizare pentru instalaţiile electrice şi centrala de frig şi ventilaţie. Pentru anul acesta, suma alocată investiţiilor în cadrul clădirii, de către Camera Deputaţilor, este de circa 11.000.000 de lei. „Investiţiile pe care le avem în vedere pe termen scurt vor permite realizarea unor economii de circa 20% în ceea ce priveşte consumul de utilităţi“, continuă Tănase. Ideile sunt multiple, de la utilizarea panourilor solare, la biomasă şi alte forme de generare de energie. O parte dintre experţii în domeniu, constructori sau arhitecţi, susţine că aceste modificări vor fi delicate şi costisitoare, iar orizontul temporal e greu de definit. Şi astfel se revine la principala problemă. Dimensiunea imobilului şi arhitectura sa creează probleme serioase. Mai mult, nu a fost deocamdată realizat un audit energetic al Palatului Parlamentului, lucru care ar uşura măcar estimările de cost. Iniţiative sunt mai multe, dar rămâne problema consecvenţei şi a banilor disponibili. Evident, la o evaluare pertinentă, imobilul devine doar un maelstrom financiar, fiind de aşteptat să continue să absoarbă bugete uriaşe şi în anii următori.
Costurile medii lunare cu energia termică ale fostei Case a Poporului sunt de 52.000 lei, vara, şi 873.000 lei, iarna. În ceea ce priveşte energia electrică, aceasta costă, în medie, aproximativ 630.908 de lei în fiecare lună, adică 2 milioane de euro anual.
3 mld. de euro este valoarea Palatului Parlamentului estimată de Capital. În 1989, acesta valora circa 1,8 miliarde de dolari, adică 1,3 miliarde de euro la cursul actual dolar-euro
