Am vorbit cu 30 de reprezentanți ai mediului de afaceri despre noul Guvern, despre măsurile economice adoptate sau anunțate și despre modul în care o să performeze afacerile în care sunt implicați. Cei mai mulți apreciază măsurile de relaxare fiscală, dar taxează dur creșterile nejustificate ale salariilor și pensiilor și lipsa de predictibilitate a legislației.
Guvernul PSD a început în forță. Lucrurile promise pentru începutul lui 2017 în programul de guvernare au fost deja implementate, iar noi măsuri care ar putea face bine economiei sunt anunțate. Normal, principala problemă este dacă ceea ce propune Guvernul Grindeanu va afecta stabilitatea economică a României. Iar dacă măsurile de relaxare fiscală vor putea, măcar teoretic, să aducă bani la bugetul de stat, creșterile de pensii și salarii pun în dificultate noul guvern. Cu toate acestea, echilibrul bugetar poate fi atins dacă vom avea o creștere economică solidă.
„Pentru anul 2017, pe indicatorii macro, aşteptăm o evoluţie bună. Estimăm o creştere economică de 3,6%, pe care probabil că o vom actualiza în sus, şi va fi uşor peste 4%. Dacă rămânem într-un deficit rezonabil, sub 3% din PIB riscurile vor fi diminuate. Dacă pachetul fiscal va fi amplu şi nu e acomodat în guvern, iar deficitul va sări de 4% din PIB, există riscuri pentru stabilitatea macroeconomică”, explică Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal.
Ce a făcut noul Guvern
Imediat după instalarea Guvernului, au apărut primele măsuri. Astfel, valoarea salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată a crescut cu 16% faţă de sfârşitul anului 2016, de la 1.250 de lei la 1.450 de lei. Tot atunci s-a eliminat plata CASS pentru pensii, precum şi impozitului de 16% pe venit pentru pensii sub 2000 lei. Aceeași Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului mai stabileşte că, începând cu 1 martie 2017, pensia minimă creşte la 520 lei, iar de la 1 iulie 2017, valoarea punctului de pensie se majorează cu 9%, ajungând astfel la 1.000 lei. O altă măsură constă în eliminarea impozitului pe venit datorat de persoanele fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor ca urmare a desfăşurării activităţilor cu caracter sezonier. Vești bune au primit și bugetarii. De la 1 februarie, personalul plătit din fonduri publice din instituţiile şi autorităţile publice ale administraţiei publice locale beneficiază de majorarea cu 20% faţă de nivelul acordat pentru luna ianuarie 2017 a cuantumului brut al salariilor şi a cuantumului sporurilor.
De asemenea, personalul de execuţie din cadrul instituţiilor publice de spectacole sau concerte beneficiază de majorarea cu 50% faţă de nivelul acordat pentru luna ianuarie 2017 a cuantumului brut al salariilor de bază, precum şi a cuantumului sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor. Și studenții se bucură deja de atenția guvernului PSD-ALDE. Cei care sunt înmatriculaţi la forma de învăţământ cu frecvenţă beneficiază de gratuitate la transport intern feroviar. Totodată, cuantumul alocat pentru constituirea fondului de burse şi protecţie socială a studenţilor s-a stabilit la 201 lei/lună pe pentru studenții de la învăţământul cu frecvenţă și fără taxă de studii. Mai mult, se introduce un plafon neimpozabil în cazul veniturilor obţinute ca urmare a transferului dreptului de proprietate de 450.000 lei. Peste această sumă, impozitul se calculează prin aplicarea cotei de 3% la diferenţa dintre valoarea declarată de părţi şi suma neimpozabilă.
O altă măsură interesantă este cea care priveste contribuţiile de asigurări sociale de sănătate (CASS). Astfel, Guvernul a decis că persoanele care realizează venituri din investiţii şi/sau din alte surse nu datorează CASS pentru acestea dacă, în cursul anului fiscal realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor, venituri din pensii, venituri din activităţi independente, venituri din cedarea folosinţei bunurilor, venituri din asocierea cu o persoană juridică sau venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură. Singurele măsuri negative luate de guvern sunt renunțarea la plafonarea contribuţiilor de asigurări sociale și eliminarea plafonului maxim al bazei lunare de calcul a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, care reprezenta contravaloarea a cinci câştiguri salariale medii brute. „Cred că măsura eliminării plafonării plăţii CAS şi CASS este un semnal de alarmă. Aceeaşi persoană primeşte acelaşi lucru, respectiv acelaşi serviciu, dar plăteşte de cinci ori mai mult. Asta e un lucru anormal”, arată Dan Șucu, proprietarul Mobexpert.
Efectele salariului minim majorat
De asemenea, o mare parte din reprezentanții mediului de afaceri nu privesc cu ochi buni creșterea salariului minim. „Lăsând la o parte discuția despre necesitatea unui salariu minim în economie, principala problema pe care o vad este predictibilitatea. Bugetele firmelor sunt realizate în perioada octombrie – decembrie pentru anul următor, iar parametrii economici pentru întreg anul trebuie să fie cunoscuți din timp și să nu se mai schimbe (decât cel mult spre bine). A anunța niste schimbări în ianuarie și a le pune în practică în februarie nu are nimic de-a face cu predictibilitatea și cu respectul cu care trebuie să-si trateze statul român cetățenii și mediul de afaceri”, spune Dragoș Anastasiu, președintele Eurolines Group. Adevărul este că resturile măsurilor luate de PSD și care implică mediul de afaceri par, deocamdată, de bun-agur. Astfel, în ceea ce priveşte „Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor”, se majorează limita veniturilor realizate la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent de la 100.000 euro la 500.000 euro. Mai mult, s-a introdus scutirea de la plata impozitului pe profit a societăţilor care desfăşoară exclusiv activitate de inovare, cercetare – dezvoltare şi introducerea cotei de impozitare de 1% pentru microîntreprinderile care au unul sau mai mulţi salariaţi. Toate acestea au venit peste „moștenirea” primită de la fosta guvernare: reducerea cotei-standard de TVA de la 20% la 19%, eliminarea taxei pe construcţiile speciale („taxa pe stâlp”), eliminarea supraaccizei de 7 eurocenţi/litru la carburanţi, introducerea impozitului specific (forfetar) în turism şi menţinerea scutirii de impozit pe profitul reinvestit.
Dispare formularul 088
Cea mai recentă măsură anunțată de Liviu Dragnea este eliminarea Formularului 088. Capital a atras atenția asupra pericolului pe care această declarație pur birocratică îl aducea în mediul de business. Astfel, în urma numeroaselor articole în care au fost analizate toate situațiile periculoase în care au fost puși antreprenorii din România, structura formularului s-a modificat. Bineînțeles, dispariția acestuia este singura soluție care elimină toate problemele.
În concluzie, deocamdată, dacă nu ținem cont de „gogoși” pelectorale, cum ar fi și „gaura” de 10 miliarde de lei la buget, politica economică a noii guvernări se poate dovedi chiar o surpriză plăcută. Firește, lucrurile bune nu durează. Asta însă nu înseamnă că noi, cât mai ales cei 30 de reprezentanți ai mediului de afaceri ale căror opinii le puteți citi în paginile următoare, nu ne păstrăm speranța.
Citiți detalii despre opiniile celor 30 de oameni de afaceri chestionați de Capital în legătură cu măsurile economice adoptate sau anunţate de noul Guvern în ediția de astăzi a revistei Capital. Publicația poate fi găsită la centrele de difuzare a presei din întreaga țară.