Vă mai amintiţi de celebrele Adibas, Pawasonic sau Mike, care au făcut furori în România o bună perioadă bună după revoluţie? În prezent, marile branduri internaţionale prezente în India se confruntă cu un boom al fake-urilor, ai căror producători mizează pe analfabetismul ridicat în rândul populaţiei.
Sunita Kumar, soţia unui muncitor dintr-un sat indian din Hazratpur, şi-a adăugat pudră de talc şi cremă de faţă în trusa ei de machiaj pentru nunţi şi festivaluri. Ea nu ştie că acestea sunt fake-uri (produse contrafăcute), scriu jurnaliştii de la Bloomberg într-un reportaj.
Kumar este analfabetă. Ea nu a putut citi eticheta de pe tubul loţiunii Fairy Love, care este de fapt o imitaţie a Fairy & Lovely, un brand popular al subsidiarei Unilever din India.
Satul din Hazratpur, unde comercianţii clandestini vând sub copaci, este un simbol al Indiei rurale, unde rata ridicată de analfabetism permite imitaţiilor să sifoneze vânzările unor companii precum Unilever sau competitorului său indian Enami Ltd. Aproximativ o treime din sătenii din India nu pot să citească, chiar dacă pe fondul veniturilor în creştere este de aşteptat ca vânzările de bunuri de consum în zona rurală să crească de zece ori, până la 100 miliarde dolari, până în 2025.
„Este o pierdere uriaşă pentru companii în sensul în care ei au cheltuit enorm pentru a construi aceste branduri”, spune un partener de la o firmă de consultanţă din New Delhi.
Companii precum Hindustan Unilever, subsidiara din India a companiei cu sediul în Londra şi Rotterdam, cheltuie tot mai mult pentru a face marketing în sate pentru produse de curăţat faţa, produse de întreţinut părul şi rujuri. Gradul scăzut de familiarizare cu aceste branduri şi analfabetismul permit fake-urilor să câştige teren.
Contrafacerea, la 10-30% din piaţă
Între 10% şi 30% dintre produsele de cosmetică, de toaletă şi cele alimentare vândute în India sunt contrafăcute, potrivit Federaţiei Camerelor de Comerţ şi Industrie din India.
Câştigarea mediului rural este importantă pentru Unilever, Procter & Gamble şi Enami, deoarece circa 69% din populaţia de 1,2 miliarde a Indiei trăiesc la sate. Hazratpur, un sat cu o populaţie de 2.500 de oameni de la casnici, fermieri, electricieni sau zidari, arată cum analfabetismul afectează marile branduri, chiar dacă consumatorii aspiră să cheltuiască tot mai mult în viitor.
Kumar, care îşi acoperă faţă când un bărbat trece pe lângă ea şi nu poate merge singură la magazine, se bazează pe soţul ei Satish pentru a-şi cumpăra produsele de frumuseţe. Satish, care nu a fost niciodată la şcoală şi nu poate citi, spune că vrut să-i cumpere crema de faţă de la Unilever şi nu ştie că i s-a vândut un fake.
Mândria soţiei sale include şi versiunea greşită a pudrei BoroPlus de la Enami, o altă copie de care muncitorul nu este conştient. Satish, care câştigă 5.500 de rupii (107 dolari) pe lună, spune că îi plac brandurile “companiilor bune” şi nu contează dacă plăteşte mai mult pe ele. “Chiar dacă e mult mai scump, cumpăr un produs bun”, spune el despre Unilever şi ceilalţi competitori ai săi.
Creşterea fake-urilor
Imitaţiile “au afectat veniturile companiilor de marcă”, scrie Hindustan Unilever într-un anunţ pe e-mail. Compania, care observă o creştere a imitaţiilor produselor sale de renume, desfăşoară o cercetare de piaţă şi furnizează informaţii către autorităţi, ajutându-le să dimensioneze piaţa fake-urilor la o valoare de 560 milioane rupii (circa 11 milioane dolari) în 2011.
Hindustan Unilever, una din cele mai vechi multinaţionale care a intrat în India în 1888, domină piaţa produselor de frumuseţe şi îngrijire personală, cu o cotă de 33% în 2010, potrivit Euromonitor International. Colgate-Palmolive a avut o cotă de 6,8%, comparatic cu 5,4% pentru Procter & Gamble, 4,9% pentru Dabur India şi1,5% pentru Enami.
Cumpărătorilor rurali le plac brandurile pentru că le văd la televizor, spune un director al unei firme de consultanţă pe retail din New Delhi. O imitaţie a versiunii Fairy & Lovely de la Unilever poate fi vândută în ciuda marketingului, din cauza analfabetismului din sate, spune el.
De la Adibas la Colagate
Un alt consultant spune că a văzut o pastă de dinţi contrafăcută vândută sub numele de “Colagate”, precum şi alte imitaţii ale tabletelor herbal de la Dabur.
Micii producători informali şi vânzătorii creează fake-urile, spune el. “Chiar dacă închid un nume, ei deschid imediat altul”, adaugă acesta.
Magazinele primesc chiar bonusuri pentru a vinde produse contrafăcute. Imitaţiile sunt făcute la un cost mai mic, însă, deoarece se vînd la acelaşi preţ cu brandurile tradiţionale, pot oferii retailerilor o marjă de profit uriaşă, spune preşedintele Federaţiei Camerelor de Comerţ şi Industria din India.
Recent într-o după-amiază de vineri în Hazratpur, mai multe femei se îngrămădeau în jurul unui mic magazin înjghebat sub un copac, unde un bărbat avea întinse pe un cearşaf albastru decolorat mărfuri incluzând creme, cercei, cleme de păr şi rujuri.
Vânzătorul, care nu răspundea întrebărilor, oferea clientelor sale “Voroline”, o imitaţie a Vaseline de la Unilever. De asemenea, avea expuse tuburi de cremă “Fairy & Gomarks”, similar cu tubul Sunitei Kumar, o imitaţie a Fairy & Lovely.
Reprezentanţii Dabur au spus că au ajutat autorităţile indiene pentru a demara raiduri împotriva producătorilor de mărfuri contrafăcute în unele regiuni din ţară.
Contrafacerile din India reprezintă o “îngrijorare majoră” pentru industria bunurilor de consum, spune Enami într-o declaraţie. Compania menţine inovaţiile pentru ambalaje şi încearcă să educe retailerii pentru a identifica produsele contrafăcute.