Moderatorul podcastului a explicat faptul că membrii unui ONG se opun extracției de gaze naturale din Marea Neagră, deoarece este situl arheologic „Fundul Mării Negre”.
Problema ONG-urilor
Mai apoi, Mirel Curea a vorbit despre Greenpeace. Conform acestuia, în Rusia, la începutul anilor 1990, un general, președinte al KGB-ului în perioada 1960-1961 și-a scris memoriile. Iar într-unul dintre fragmente este povestită o discuție cu privire la Greenpeace și la ce avea de făcut.
El a mai continuat prin a explica faptul că în continuare unele ONG-uri sunt o armă.
„La noi, aceste ONG-uri sunt o armă de presiune năpraznică. Am văzut ce a făcut Nicușor Dan cu aceste ONG-uri în București. Am văzut ce au făcut la toate tentativele de dezvoltare a infrastructurii în România. S-au opus la drumuri, s-au opus la construirea de poduri, la microhidrocentrale, la exploatări de gaze.
S-au opus peste tot unde exista un proiect și o inițiativă de dezvoltare a țării serioasă, durabilă. Nu e nimic nou. Acolo nu este un sit arheologic. Fundul unei mări nu poate să fie sit arheologic. Poți să îl decretezi rezervație naturală, însă este complicat”, a explicat jurnalistul Mirel Curea.
O victorie economică
Invitatul a mai adăugat că aceste ONG-uri, chiar dacă nu reușesc să anuleze un proiect de acest fel, tot este o victorie economică a altora să întârzie realizarea acestuia.
Și sociologul Mirel Palada a spus mai multe lucruri despre acest subiect.
„Este o temă despre care se discută de ceva timp, dar căreia nu i s-a acordat suficientă atenție instituțională până relativ recent”, a spus el.
A mai spus că orice încearcă România să recupereze din punct de vedere infrastructural este contestat.
„Partea interesantă este că orice încearcă România să recupereze din punct de vedere infrastructural pe chestii strategice, autostrăzile sunt contestate pentru că moare gândăcelul de stepă, exploatarea de gaze este contestată pentru că moare hidrogenul sulfurat de pe fundul Mării Negre, microhidrocentralelor li se pun piedici de 20 de ani, avem proiecte care sunt la 97% grad de completare și care au fost contestate în mod perseverent de către vestitele instituții civile ecologiste.
Acum, cel mai recent, avem cel mai mare câmp de producție de energie regenerabilă din Sud-Estul Europei, panouri solare, care ar afecta unele păsări migratoare. Acest lucru este făcut de către o societate culturală ornitologică ardelenească, cu nume maghiar”, a explicat sociologul Mirel Palada.
El a mai spus și că se leagă felul în care organizațiile non-guvernamentale, așa zis ecologiste, pun frână.
„Fiecare an, fiecare contestare în justiție aduce pierderi imense dezvoltării României”, a mai spus acesta.
Ediția integrală a podcastului „Hai Live” cu Turcescu de miercuri, 23 octombrie, poate fi vizionată aici.
