"În agricultură avem aur energetic de care nu vrea nimeni să discute pentru că favorizăm în energie eolienele şi solarele (proiecte de energie eoliană şi de energie solară – n. r.). adică 'solarele', care ne mănâncă din pământ, şi 'eolienele', care au alte substraturi. Planul de biomasă făcut de Ministerul Economiei din 1990 cu Agenţia olandeză de Mediu zace şi acum în sertarele Ministerului Economiei. Vorbeam de el şi în 2009, cel puţin puţin de biomasă ca şi resursă energetică. (…) Domnilor, aveţi şi staţi pe rezerve de energie", a precizat Pârvan.

Acesta a dat un exemplu prin care s-a demonstrat, încă din 2010, că agricultorii care au o fermă de 1.000 de hectare, fie că este una asociativă, fie individuală, de pe 100 de hectare pot să producă biocombustibil pentru efectuarea lucărilor agricole fără să mai depindă de carburanţi şi de motorină. Cu toate acestea, proiectul nu a fost luat în considerare, a afirmat Pârvan.

"Avem încă resurse extraordinare de valoare adăugată în agricultură. (…) Câtă lume se gândeşte să-şi protejeze câmpurile şi să facă perdele de protecţie? Avem un Institut Naţional de Cercetare de Maşini Agricole, care are maşini de plantat automat perdele forestiere. Putem cu un anumit tip de plantaţie energetică, care se exploatează la 2-3 ani pentru că are o creştere rapidă, să facem pelete cu masa lemnoasă şi să facem încălzire cu pelete", a spus Cristian Pârvan.

Acesta l-a provocat pe ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, la demararea, în 2015, a proiectului "Prima seră", care să fie încălzită cu biomasă sau cu apă geotermală.

"Îl provoc pe domnul ministru, pentru că provoc din 2009, încă de când era prim-ministru Emil Boc, şi reacţia a fost zero. Haideţi să facem 'Prima seră' în 2015, să refacem 2000 de hectare de sere încălzite cu biomasă sau cu apă geotermală. Avem instalaţii cu brevet românesc şi producători români furnizori internaţionali de echipamente. Acum avem o singură seră încălzită cu apă geotermală în judeţul Bihor. Avem resurse în toate zonele şi în toate felurile pe care nu le folosim. Aş mai da un exemplu în ceea ce priveşte aurul energetic, pentru că se fac încercări pentru producerea de biogel, un combustibil pentru aviaţie, din camelină, un fel de buruiană, de ciuline. S-a cultivat o suprafaţă în anii trecuţi, dar nu s-a găsit rafinărie. Eu cred că avem foarte multe posibilităţi, dincolo de grâu, porumb, orz, care sunt foarte bune, dar nu aduc valoare adăugată", a adăugat reprezentantul AOAR.

Grupul de presă Bursa a organizat, vineri, a doua ediţie a Conferinţei 'Agri-Business pe profit: Politica Agricolă Comună – 2014-2020', unde sunt abordate subiecte legate de finanţările europene pentru dezvoltarea agriculturii, refacerea sistemului naţional de irigaţii cu ajutorul fondurilor europene, procesul de comasare a terenurilor agricole sau despre investiţii în agricultură.

AGERPRES