CLASAMENT Înainte de criză, cei mai bogați 300 de români aveau o avere totală de aproape 40 de miliarde de euro. Anul acesta, valoarea cumulată abia a depășit pragul de 20 de miliarde de euro.
Cine e pe primul loc? Aceasta este întrebarea pe care o primim an de an în lunile de dinainte de lansarea „Top 300 Cei mai bogați români“. Manageri de succes, colegi de breaslă sau chiar membri ai familiei. Cu toții sunt curioși cine este cel mai bogat român. Bineînțeles, curiozitatea este firească – vorbim de o știre de maxim interes pentru toți românii. Cu toate acestea, cine ocupă primul loc nu reprezintă informația cea mai importantă din Top 300. Anuarul revistei Capital este un excelent barometru al economiei românești, așa că evoluția mediului de business se poate observa foarte bine analizând rezultatul evaluărilor averii celor mai avuți antreprenori români. Cu alte cuvinte, în Top 300 se vede dacă economia are perspective bune și care sunt sectoarele în care investițiile pot genera profituri uriașe. În cazul în care arunci o privire și peste edițiile din anii anteriori, poți chiar să generezi analize economice complexe. Cea mai relevantă ar fi situația averii totale a celor 300 de milionari, care în ultimii ani a intrat în declin.
De exemplu, în 2008, înainte de declanșarea crizei financiare în România, averea cumulată a acestora se ridica la peste 39 de miliarde de euro. Acum a ajuns la o valoare de doar 20,8 miliarde de euro. Față de ediția din 2014, când s-a înregistrat și primul an de creștere a averii totale, în ediția actuală acest indicator a revenit pe scădere. Diminuarea este de 7,5%, chiar dacă PIB-ul României a înregistrat o creștere de 2,8%. Sunt mai multe explicații, dar cu certitudine insolvențele din ultimii ani au avut o contribuție semnificativă la această evoluție. Bineînțeles nu trebuie uitate nici acțiunile instituțiilor statului care au tulburat apele în multe din businessurile antreprenorilor români. De altfel, scăderea atât de mare față de anul trecut poate fi trecută și pe seama neincluderii în clasament a unor milionari din prima parte a Topului, ca urmare a acțiunilor de control ale DNA și ANAF. Cât timp există sechestru pus pe toate activele unei companii, iar acest lucru a condus la blocarea activității, cât și în cazul în care există mari semne de întrebare referitoare la caracterul licit al unei averi, am ales, sfătuiți de consultanți, să excludem „milionarii cu probleme“ din clasament, până la clarificarea situației.
PIB-ul și milionarii
Averile celor mai bogați români reprezentau 17% din PIB-ul României, în 2002, primul an în care a fost realizat un clasament al bogaților din România. În decursul anilor de „boom“ economic, acest indicator a crescut de la an la an, ajungând în 2011 să reprezinte circa 25%. Acum, averea cumulată a celor 300 de antreprenori ajunge la doar 13,86%. Un alt indicator este evoluția averii minime care a permis includerea în clasamentul celor mai bogați români. Astfel, dacă anul trecut pragul a fost de 14-15 milioane de euro, în ediția de anul acesta pragul a urcat la 16-18 milioane de euro. Pentru un român cu salariul mediu net, de 1.813 lei, cât era în luna august 2015, conform INS, includerea în clasamentul bogaților ar însemna nu mai puțin de 3.455 de ani de muncă. Asta în situația în care ar trebui să economisească tot salariul. Chiar și pentru românul cu cel mai mare salariu mediu net, în valoare de 31.227 de euro/lună, ar fi necesară o perioadă de cel puțin 45 de ani de muncă efectivă. De doar 10 ani are nevoie românul cu cel mai mare venit de anul trecut, asta în situația în care nu este deja prezent în elita bogaților. Conform datelor prezentate în presă, cel mai mare venit al unui român pentru care s-au plătit impozite a fost de 143.000 de euro lunar.
Cum s-au calculat averile
Una dintre cele mai mari curiozități cu privire la ierarhia celor mai bogați români este reprezentată de modul în care s-a realizat evaluarea averilor. Ei bine, „secretul“ este documentarea. În aproape un deceniu și jumătate, s-a cimentat un mod de lucru care ar putea stârni invidia chiar și autorităților statului cu rol de control: fiecărui milionar i s-a întocmit o fișă în care au fost trecute companiile la care deține acțiuni, proprietățile imobiliare, banii pe care îi are în conturi, investițiile în artă sau bunuri precum bijuterii și mașini.
Cine e pe primul loc?
Acum putem veni și cu răspunsul la această întrebare. Ion Țiriac și-a consolidat poziția de lider al clasamentului, mare parte din businessurile pe care le deține raportând creștere. Totuși, evoluția spectaculoasă a averii din acest an provine din tranzacția încheiată cu UniCredit, în care omul de afaceri a optat pentru vânzarea pachetului minoritar de acțiuni la instituția bancară. Câți bani are Țiriac? „Asta o să vedeți când îmi numărați banii și o să fiu cel mai bogat om din cimitir. Atunci o să vedeți. Când am vândut tot sau când s-a terminat. Sau s-ar putea întâmpla să fac altceva. Să las unei fundații tot!“, ne-a răspuns cel mai bogat român, în cadrul unui interviu care poate fi citit în ediția actuală a Top 300 Capital.
Ion Țiriac: 1,5 miliarde de euro
Dragoș și Adrian Pavăl: 850-900 milioane de euro
Ioan Niculae: 750-800 milioane de euro
Zoltan Teszari: 480-500 milioane de euro
Iulian Dascălu: 430-450 milioane de euro
Gabriel Comănescu: 350-380 milioane de euro
Marius și Emil Cristescu: 330-350 milioane de euro
Gabriel Popoviciu: 330-350 milioane de euro
Liviu Tudor: 300-310 milioane de euro
George Becali: 270-300 milioane de euro*
Erată* În caseta referitoare la George Becali, în urma unei erori de editare, averea de anul trecut a fost inversată cu cea de anul acesta.
20,8 miliarde de euro este averea totală a celor 300 de milionari prezenți în clasament în ediția din acest an, în scădere cu 7,5% față de valoarea de anul trecut
69,3 milioane de euro este averea medie din acest an, cu aproape o treime mai mică față de cea înregistrată în urmă cu patru ani sau cu doar 3,4% față de 2013
67 de familii se regăsesc în ediția din acest an a Top 300 Capital, cu 14 mai multe decât în clasamentul de anul trecut
37de antreprenori români au intrat în acest an în clasamentul celor mai bogați români
36 de milionari au litera B ca inițială a numelui, iar cel mai frecvent nume de familie din Top 300 este Georgescu.
67 de familii se regăsesc în ediția din acest an a Top 300 Capital, cu 14 mai multe decât în clasamentul de anul trecut
Topul antreprenorilor români
Antreprenorii se nasc, nu se fac. Că această zicală este adevărată o dovedește simpla răsfoire a „Top 300 Cei mai bogați români“. Aici găsești oameni de afaceri care au construit companii atât de puternice încât pot concura de la egal la egal cu multinaționalele.
Deviza că „banii se fac ușor“ nu se aplică în România. E nevoie de muncă, inspirație și, de ce nu, de un gram de noroc. O idee genială nu valoarează nimic dacă nu este pusă în aplicare. Iar de aici și până la un loc în Top 300 drumul este lung și anevoios. Totuși, mulți au reușit. Iar dovadă stau companii precum Dedeman, Transavia, Albalact, IRUM Reghin, Astra Vagoane, Catena, Cris-Tim, Bilka. Acestea au devenit în timp lideri regionali în domeniile în care activează.
Apetit scăzut
Încă ne aflăm la coada clasamentului când vine vorba de numărul de întreprinderi mici și mijlocii raportat la populație. Avem un decalaj uriaș față de țările vestice (suntem undeva la jumătatea mediei europene, așa cum reiese din cele mai recente rapoarte întocmite de OECD, Eurostat sau alte instituții). O firmă se poate înființa, doar teoretic, în 3 zile. În realitate, dacă nu știi care este „mersul lucrurilor“, îți consumi mult timp și nervi. Iar aceasta este cea mai mică problemă. Pentru un start-up, finanțarea este aproape imposibilă. Iar, dacă antreprenorul este norocos și face rost de capitalul de început, se lovește de birocrație. Conform unui studiu realizat de EY România în rândul antreprenorilor, cele mai importante piedici întâlnite în începerea și dezvoltarea unei afaceri în România sunt impredictibilitatea fiscală, sistemul greu de fiscalizare și reglementare și nivelul taxelor. Aproape jumătate dintre participanții la studiu au identificate aceste probleme. 18% dintre respondenți spun că accesul dificil la finanțare reprezintă un mare dezavantaj. Față de anul trecut, două treimi dintre antreprenori susțin că accesul la finanțare s-a deteriorat sau a rămas la nivelul de anul precedent, în timp ce doar 30% declară că au simțit o îmbunătățire.
Lipsește educația antreprenorială
Aproape 14 procente dintre antreprenorii care au participat la studiul citat consideră un obstacol lipsa educației antreprenoriale și profesionale și a culturii antreprenoriale, în timp ce 7 procente văd o problemă în lipsa de stabilitate politică și de viziune a politicilor publice. Starea economiei locale și decalajele de dezvoltare reprezintă o temere pentru 6 procente, în timp ce corupția este un element de care se tem doar 4% dintre antreprenori.
Pe lângă aceste probleme de structură, mai sunt câteva de suprafață. Adică, lucruri care se pot schimba ușor, cu voință politică și consens. În primul rând, deși s-au mai făcut unii pași, în România încă se mai suferă în ceea ce privește predictibilitatea legislativă. Apoi, trebuie spus că există exces de zel din partea unor autorități ale statului. Nu în ultimul rând, statul român face prea puțin pentru a susține și a promova afacerile locale în Europa și în lume. Acestea reprezintă câteva dintre cele mai importante teme care preocupă mediul de business din România. De ce avem nevoie de o dezvoltare a spiritului antreprenorial local? Răspunsul este simplu și poate fi văzut și în rapoartele și statisticile publice. În criză, multinaționalele și investitorii străini au fost primii care au oprit investițiile, au aplicat reduceri de personal, și de ce nu au închis porțile și au plecat. Un caz cunoscut este Nokia. Altfel spus, România are nevoie de mai mulți antreprenori locali, și de ce nu, puternici. Capitalul autohton trebuie să constituie baza unei economii, el fiind totodată cel care asigură independență economică oricărei țări. Capitalul autohton generează cel mai mare număr de salariați și, deși are o pondere mai mică în cifra de afaceri totală, reușește să aibă o contribuție mai mare la constituirea valorii adăugate brute decât investitorii străini. Totuși, capitalul străin este important în dezvoltarea economică, mai ales când ne propunem să înregistrăm creștere economică peste media europeană. Iar pentru acest obiectiv ar trebui să existe o relație între capitalul autohton și cel străin, așa cum susține profesorul universitar Dan Armeanu.
O importantă resursă în dezvoltarea antreprenoriatului românesc o reprezintă fondurile europene. Pentru următorii 5 ani, România are la dispoziție peste 4 miliarde de euro dedicate dezvoltării IMM-urilor. Le putem accesa integral sau vom pierde din nou șansa să progresăm și să recuperăm din decalajul față de statele vestice?