Capital: Cum poate fi promovată educaţia antreprenorială în România?
Peter Barta: Educaţia antreprenorială în România este la început de drum. Un rol important în promovarea acesteia îl are existenţa unui ecosistem format dintr-un mediu educaţional formal sau non-formal puternic, din existenţa unui sistem de finanţare de tip business angel, precum si din existenţa unei reţele de mentori la care antreprenorii aflaţi la început de drum pot apela. În mediul şcolar există mai multe iniţiative menite să îi înveţe pe tinerii participanţi cum să construiască şi să administreze o firmă, de exemplu firmele de exerciţiu. Din păcate aceste iniţiative nu sunt suficiente, deoarece după finalizarea ciclului liceal cei interesaţi să aprofundeze cunoştinţele prin înscrierea la facultate au opţiuni limitate în ceea ce priveşte alegerea unei facultăţi cu profil antreprenorial.
Un alt element important este reprezentat de promovarea unor modele antreprenoriale, a unor tineri sau persoane care au realizat ceva plecând de la zero. Din păcate, în România, presa prezintă puţine modele pe care tinerii le pot lua drept repere. Sunt câţiva antreprenori care apar în mod frecvent în presa, precum Marius Ghenea sau Dragoş Anastasiu, însă despre antreprenori ca Mircea Tudor, Georgiana Pogonaru, Dan Ştefan şi multe alte exemple, care îi pot inspira pe tineri, se vorbeşte foarte puţin.
Capital: Care este contribuţia Fundaţiei Post-Privatizare la dezvoltarea antreprenoriatului în România?
P.B: Contribuţia noastră, ca organizaţie, aş spune că este foarte importantă, cu riscul de a fi subiectiv. Până la momentul lansării programelor noastre de educaţie antreprenorială, în România existau foarte puţine asemenea iniţiative de calitate. Majoritatea programelor erau orientate către lucruri punctuale, fie atragerea de fonduri, fie managementul timpului, fie vânzări sau cum să-ţi faci un plan de afaceri. Majoritatea acestor cursuri erau oferite de către persoane care au puţină practică antreprenorială. Ceea ce am încercat şi încercăm de altfel să facem, este să ridicăm puţin ştacheta şi să oferim o alternativă celor care doresc să-şi dezvolte abilităţile antreprenoriale prin oferirea unor programe integrate de formare antreprenorială. În cadrul programelor noastre aducem lectori şi formatori cu experienţă antreprenorială demonstrată. Mă refer aici, de exemplu, la School for Startups, unde îi avem prezenţi, printre alţii, pe Doug Richard, antreprenor de succes pe două continente (fiind un american stabilit la Londra), care alături de un antreprenor de succes din România, în persoana lui Marius Ghenea, încearcă nu numai să ofere participanţilor la program informaţii relevante, dar şi să le împărtăşească din experienţa lor practică.
Prin ceea ce întreprindem noi, ca instituţie, încercăm să schimbăm mentalitatea şi, mai mult decât atât, modul în care poate fi format un tânăr antreprenor, oferind o alternativă inclusiv la modul de transmitere a informaţiei. Toate programele noastre folosesc metode moderne de transmitere a acesteia de la formator la participant. De exemplu, în cadrul programului School for Startups folosim metoda Socratică, iar în cadrul programului Business Mentoring Program oferit de profesori de la MIT, folosim foarte mult studiile de caz relevante pentru curricula abordata. De asemenea, participanţii la Business Mentoring Program au ocazia să pună în practică ceea ce au învăţat, prin intermediul sesiunilor post predare (de elevator pitch), în faţa unor antreprenori de succes români. Din acest punct de vedere, consider că ceea ce facem noi are o valoare adăugată deoarece contribuim din plin la dezvoltarea unui mediu antreprenorial sănătos.
Capital: Care sunt cele mai importante proiecte iniţiate de Fundaţia Post-Privatizare?
P.B: FPP desfăşoară, în acest moment, o serie de programe care se adresează în mod special dezvoltării antreprenoriale, fie că sunt finanţate din resurse proprii, fie prin instrumente structurale (am reuşit să absorbim fonduri în valoare de aproximativ 10 milioane de euro). Programele pe care le-am iniţiat noi, School for Startups şi Business Mentoring Program, au fiecare un grup ţintă foarte bine definit. School for Startups tocmai şi-a finalizat prima ediţie, programul fiind absolvit de 190 de tineri antreprenori. Acesta se adresează celor care doresc să-şi dezvolte abilităţile personale necesare demarării unei afaceri sau pur şi simplu doresc să înveţe lucruri noi despre managementul propriului business. Participanţii pot avea mai multe idei de afaceri sau pot participa ca să-şi dezvolte o idee pe parcursul programului. Business Mentoring Program se adresează antreprenorilor care au deja o afacere şi doresc să se extindă la nivel global sau celor care activează în cadrul unor companii pe poziţii manageriale şi doresc să-şi îmbunătăţească abilităţile profesionale.
Capital: Ce sfaturi aveţi pentru cei care vor să îşi deschidă o firmă?
P.B: În primul rând, aş prefera să folosesc termenul de recomandare. Aşadar, le recomand tuturor celor care doresc să înceapă o carieră antreprenorială, ca înainte de a face acest pas, să analizeze foarte bine dacă posedă abilităţile necesare demarării unei afaceri. Atunci când porneşti o afacere ai mai multe pălării, ca să spun aşa. Una este cea a tehnicianului din tine, persoana care cunoaşte aspectele tehnice ale afacerii, să spunem un programator bun care ştie cum să programeze.
Cea de-a doua pălărie este cea a managerului. Acesta va încerca de fiecare dată să tempereze tehnicianul, din dorinţa sa de a ţine costurile sub control. Ideal ar fi să existe un echilibru între cei doi, dar, din păcate, de cele mai multe ori acest lucru nu se întâmplă, astfel că în procent de 80% din cazuri afacerile eşuează din acest motiv, aparent banal. O metodă buna de a preveni acest lucru este să înveţi şi să deprinzi acele abilităţi de care ai nevoie pentru a putea înţelege fiecare latură şi aspect al unei afaceri.
O altă recomandare ar fi să înţeleagă foarte bine domeniul în care încearcă să-şi dezvolte afacerea. Nu este recomandat să se copieze şi să se iniţieze o afacere doar datorită faptului că modelul merge bine într-un anumit context, dar fără a se înţelege exact modelul de business. În calitatea mea de expert în evaluarea unor proiecte de investiţii în cadrul European Venture Contest, am avut ocazia să cunosc un participant care îşi dorea să dezvolte o afacere în domeniul prevenirii fraudelor din asigurări. La finalul prezentării l-am întrebat dacă are expertiză sau daca a lucrat în domeniu, fie el sau echipa pe care o coordonează.
Din pacate niciunul dintre ei nu lucraseră nici măcar o zi în acest domeniu, motiv pentru care a fost depunctat şi a pierdut. O altă recomandare ar fi să se studieze bine modul în care penetrează o piaţă. S-ar putea ca anumite elemente care se aplică pe o piaţă să nu fie relevante în cazul alteia. În final, aş recomanda să aibă o afacere care să răspundă unei nevoi reale. Încercaţi să vă imaginaţi business-ul ca fiind acel analgezic care calmează durerea, aceasta fiind nevoia unui număr suficient de mare de beneficiari, astfel încât o asemenea afacere să capete sens din punct de vedere economic.
Capital: Care este cheia succesului în antreprenoriat?
P.B: Cred că există mai multe chei ale succesului antreprenorial, dar aş spune că două sunt esenţiale, şi anume, răbdarea şi perseverenţa, atunci când ne referim la antreprenori, ca şi persoane. Dacă ne referim însă la factori externi, consider că este nevoie de instrumente de finanţare din partea unor business angels, de mentori la care antreprenorii să poată apela pentru sfaturi şi care să îi poată ghida pe parcursul lor antreprenorial, de educaţie, de o serie de programe de calitate prin care cei care demarează o afacere să îşi poată îmbunătăţi abilităţile personale pentru a deveni antreprenori de succes.
Peter Barta – Director Executiv, FPP
Péter Barta este consultant cu o vastă experienţă în management, în special în domeniul managementului de proiect, experienţă acumulată pe parcursul a doisprezece ani de activitate în sectorul profit şi cel non-profit. A fost implicat în managementul a numeroase proiecte naţionale şi internaţionale, a evaluat diverse proiecte în valoare totală de peste un milion de dolari şi a asistat la implementarea acestora. De asemenea, a fost colaborator al unor instituţii precum Consiliul Europei, în cadrul cărora a derulat misiuni de monitorizare în ţări precum Mexic, Palestina, ţările scandinave, Rusia sau Macedonia. După această perioadă în care a lucrat pe proiecte europene, a colaborat cu mai multe companii din SUA, cum ar fi Fundaţia “Academy for Educational Development” şi Development Alternative Inc., în cadrul proiectul GRASP finanţat de Guvernul SUA prin intermediul United States Agency for International Development (USAID). Prin intermediul acestuia, Peter Barta a oferit asistenţă tehnică autorităţilor locale (în special primării din zone rurale) şi organizaţiilor non-profit. Ulterior, Peter Barta a lucrat ca manager de proiect în cadrul SMURD Târgu Mureş, unde a dezvoltat centre zonale de training şi a creat două unităţi locale SMURD în judeţul Sibiu. De asemenea, s-a ocupat de managementul campaniei de strângere de fonduri prin redirecţionarea de către populaţie a 2% din impozite. În prezent, Péter Barta este Director Executiv al Fundaţiei Post Privatizare (FPP).
