În ultimele 12 luni mai mult de jumătate din fondurile de investiţii au avut un randament negativ. Toate fondurile de acţiuni, aproape trei sferturi din fondurile din categoria “altele” şi 56% din fondurile diversificate au fost pe minus. Singurele care au reuşit să menţină valorile pozitive ale unităţilor de fond au fost fondurile monetare şi de obligaţiuni. Criza a reconfirmat teoria potrivit căreia plasamente în fonduri monetare şi de obligaţiuni, care de regulă
În ultimele 12 luni mai mult de jumătate din fondurile de investiţii au avut un randament negativ. Toate fondurile de acţiuni, aproape trei sferturi din fondurile din categoria “altele” şi 56% din fondurile diversificate au fost pe minus. Singurele care au reuşit să menţină valorile pozitive ale unităţilor de fond au fost fondurile monetare şi de obligaţiuni.
Criza a reconfirmat teoria potrivit căreia plasamente în fonduri monetare şi de obligaţiuni, care de regulă sunt asociate cu un nivel de risc mic şi respectiv mediu, produc câştiguri mai mari în perioadele de dificultate economică decât plasamentele în acţiuni, asociate cu un risc mai mare.
Ce spun experţii: „Un investitor fără experienţă ar trebui să înceapă cu un fond de investiţii cu o structură conservatoare, care este cât mai aproape de structura unui depozit bancar, mai exact cu un fond monetar,” a declarat Mihnea Bărbulescu, Director de Vânzări la Erste Asset Management.
Ce s-a întâmplat în piaţă: Fondurile cu cel mai mare activ net sunt BCR Monetar (601.090 milioane RON), BCR Obligaţiuni (275.730 milioane RON) şi Simfonia 1 (230.041 milioane RON), administrat de BRD. Ce mai perfomant fond monetar de la începutul anului a fost BCR Monetar, cu o creştere a valorii unităţii de fond de 11.20%. Bancpost Monetar se află pe ultima poziţie, crescând cu doar 8.83% din ianuarie 2009.
Dintre fondurile de obligaţiuni, BRD Concerto a înregistrat o creştere de 13.01% de la începutul anului, fiind cel mai performant. La polul opus, Stabilo Obligaţiuni, administrat de Pioneer, a înregistrat doar o creştere de 5.21%.
Fondurile de acţiuni, cel mai afectate de criză, cresc cel mai mult de la începutul anului
Ce spun experţii: “Greşeala pe care o poate face un investitor începător atunci când alege un fond de investiţii este de a decide să investească într-un fond neadaptat nevoilor sale de risc, fiind atras de randamentul fondurilor de investiţii cu grad mai mare de volatilitate”, a declarat Adrian Tudose, directorul executiv al Asociaţiei Administratorilor de Fonduri.
Ce s-a întâmplat în piaţă: Nici un fond de acţiuni nu a reuşit să depăşească criza neafectat, datele din ultimile 12 luni arătând că toate au suferit deprecieri ale valorii unităţii de fond cuprinse între -12,85% la Raiffeisen Acţiuni şi -46,26% la Omninvest.
Grad mare de volatilitate înseamnă şi că sunt posibile creşteri semnificative în perioadele favorabile.
Astfel, de la începutul anului şi până în august toate fondurile de investiţii au recuperat o parte din pierderi, cele mai bune performanţe fiind obţinute de fondurile de acţiuni. Cel mai performant fond de acţiuni acest an este Active Dinamic, administrat de SAI Swiss Capital, cu o apreciere a valorii unităţii de fond de 71,43%.
Active Dinamic are 88,8% din plasamente în acţiuni cotate, iar la sfârşitul lui iunie această pondere era de 91,58%, dintre care primii 5 emitenţi erau SIF 5 Oltenia (SIF 5), Altur SA (ALT), Rompetrol Rafinare (RRC), Socot SA Târgu Mureş (SCTO) şi Avicola SA Buzău (AVZU). În ultimii trei ani, unităţile de fond Active Dinamic s-au depreciat cu aproape 31%.
În ceea ce priveşte fondurile diversificate, cel mai performant anul acesta a fost Raiffeisen Benefit, cu o creştere de 27.32%. Al Capital Plus, administrat de Aviva Investors, a înregistrat cea mai mică creştere din acest an de 8.20%.
Strategii de investiţii pe termen lung
Ce spun experţii: „Cel mai lung drum începe cu primul pas,” a declarat Mihnea Bărbulescu, Director de Vânzări la Erste Asset Management privind alegerea fondului de investiţii potrivit. „Cel mai important lucru este ca investiţia să ofere confort psihic, adică profilul de risc al fondului de investiţii ales să fie compatibil cu nivelul de risc pe care investitorul este dispus să şi-l asume,” a adăugat Bărbulescu.
Fondurile cu grad mai mare de risc sunt de regulă cele mai rentabile pe termen lung şi probabil că odată cu redresarea economiei investitorii se vor îndrepta către fondurile de acţiuni şi diversificate.
Apetitul crescut din ultima vreme pentru fondurile cu risc scăzut şi mediu se datorează crizei şi probabil că în viitorul apropiat nu se va observa o schimbare dramatică a atitudinii investitorilor. Tudose e de părere că în perioada imediat următoare fondurile de obligaţiuni ar putea să mai câştige ceva cotă de piaţă.
Ce s-a întâmplat în piaţă: Din fondurile existente astăzi pe piaţă, 42,3% au fost deschise în ultimii 3 ani. În această perioadă, cele mai performante fonduri au fost fondurile de obligaţiuni Al Orizont (aproape 40%) şi Stabilo (28,32%) şi fondul monetar Simfonia 1 (30,67%). Fondul de acţiuni Napoca, administrat de Globinvest şi fondurie Omninvest (de investiţii) şi Omnitrust (altele), ambele administrate de SAI SIRA, au avut cea mai proastă performanţă, cu deprecieri ale unităţii de fond de peste 50%.