Cum sa faci profit cu trenulete electrice

de software. Compania functioneaza in continuare, dar nu mai este principala lui preocupare. Craciun a fost pasionat de trenulete electrice, iar planul sau, imaginat inca din 1990, a fost sa transforme acest hobby intr-o afacere profitabila.Dar a tot amanat din diverse motive. Ca orice pasionat de trenulete, primul lucru pe care l-a facut in momentul in care a deschis compania de soft a fost sa isi expuna machetele in birou. "Persoanele care intrau la mine erau cel putin preocupate de ceea ce ve

de software. Compania functioneaza in continuare, dar nu mai este principala lui preocupare. Craciun a fost pasionat de trenulete electrice, iar planul sau, imaginat inca din 1990, a fost sa transforme acest hobby intr-o afacere profitabila.Dar a tot amanat din diverse motive. Ca orice pasionat de trenulete, primul lucru pe care l-a facut in momentul in care a deschis compania de soft a fost sa isi expuna machetele in birou. „Persoanele care intrau la mine erau cel putin preocupate de ceea ce vedeau. De aici mi-a venit in minte ideea de a incerca sa pun afacerea pe picioare”, continua Mihai Craciun. El spune ca au existat mai multe incercari de a dezvolta afaceri in acest domeniu, dar majoritatea s-au soldat cu esecuri. Dupa o analiza a cauzelor care au stat la baza acestor insuccese, Craciun a ajuns la concluzia ca, in general, a fost vorba de lipsa unei viziuni a business-ului. Colectionarii, mai ales cei de dinainte de 1989, erau principalii cumparatori dintr-un posibil magazin de trenulete, asa ca primul impuls este sa orientezi afacerea catre aceasta categorie de clienti. Cine intra intr-un magazin din Occident specializat in vanzarea de trenulete va privi, cu siguranta, fascinat exponatele vreme de cateva ore. „Mi-am dat seama ca trebuie sa ma orientez catre masele largi, fara a neglija colectionarii din domeniu”, spune Mihai Craciun.Imediat dupa 1990, multi dintre acestia au inceput insa sa aiba probleme financiare, de unde si numarul din ce in ce mai mic de cumparatori. Deschiderea unui magazin pe o artera comerciala din Bucuresti era o idee destul de riscanta, costurile spatiului inchiriat putand falimenta business-ul. S-a hotarat ca, initial, sa vanda printr-un magazin virtual. Conceperea unui astfel de portal specializat poate ajunge sa coste si cateva mii de euro, insa pentru Mihai Craciun asta nu era o problema, din moment ce detinea propria firma de soft. Avea deja o relatie stabila cu furnizorii din Occident, de la care cumparase produse de-a lungul anilor. A infiintat firma Trainergy si a cumparat domeniul www.trenulete.ro, unde a dezvoltat magazinul virtual, iar in luna august a anului 2002 a pornit afacerea. „Investitia initiala a fost de circa 5.000 de euro, majoritatea banilor fiind cheltuiti pentru constituirea unui fond de marfa si pentru publicitate”, spune Craciun. La o luna de la lansarea afacerii avea comenzi de 1.000 de euro. Incasarile din 2003 s-au apropiat de 30.000 de euro, in conditiile aplicarii unui adaos comercial de circa 20-25%. Pana in acest moment au fost investiti aproximativ 20.000 de euro. Intre timp, a cooptat alti doi asociati, in acest moment participatia lui Craciun la firma Trainergy fiind de 46%. Una dintre problemele companiei este legata de perioada de asteptare a clientilor pana in momentul in care primesc marfa. Dupa lansarea unei comenzi, trebuie platit un avans de 30%. Trainergy comanda de la producatorul din Vest si plateste integral marfa. Aceasta ajunge la client in maximum o luna de la lansarea comenzii. „Cei care cumpara sunt, in general, obisnuiti cu astfel de termene de livrare”, explica Mihai Craciun. Constituirea unui stoc de marfa ar asigura reducerea termenului de livrare, insa lucrurile nu sunt chiar asa de simple. In general, colectionarii sunt foarte pretentiosi. O serie de locomotive care poate avea sapte exemplare costa 150 de euro fiecare. Achizitia unei serii costa circa 1.000 de euro, din care un colectionar va lua numai una singura. De aceea, in cazul vagoanelor si al locomotivelor, cel mai bine este sa se lucreze pe baza de catalog. Pot fi facute insa stocuri de accesorii: material rulant, casute sau copaci pentru machete etc. Cererea pe piata este destul de mare, insa firma lui Mihai Craciun se afla inca in faza in care trebuie sa isi castige notorietatea. Un magazin intr-un centru comercial ar rezolva, in parte, aceasta problema. „Luam din ce in ce mai mult in calcul investitia intr-o astfel de locatie. Pentru a face un astfel de pas, trebuie insa ca afacerea sa mai creasca”, incheie Mihai Craciun.

Business start
Investitia
· Stadiul incipient al pietei impune pornirea unei astfel de afaceri mai intai prin intermediul unui magazin virtual. Costurile mari ar sufoca un magazin intr-un centru comercial.
· Investitia initiala este de 5.000 de euro, cea mai mare parte reprezentand fondul de marfa. La aceasta suma trebuie adaugate alte cateva mii de euro pentru proiectarea magazinului virtual.

Furnizorii
· Incercati sa lucrati cu cat mai multi furnizori. Nu exista nici un avantaj daca lucrati exclusiv cu un singur producator. Nici unul nu face o gama completa de produse. Orice exclusivitate te limiteaza si taie o bucata din business.

Stocurile
· Constituiti stocuri numai pentru materialul rulant si accesorii (copaci, casute etc). Locomotivele sunt produse de colectie si riscati sa blocati banii pentru lungi perioade, in situatia in care nu sunt pe placul cumparatorilor.Modalitati de plata pentru magazinele virtuale
· Prin mandat, cash sau virament bancar. Sistemul de plata prin intermediul cardului nu este inca functional in Romania.

Videomax se vrea lant national
Inchirierea de casete s-ar putea da si in franciza
Actionarul serviciului de inchiriere de casete video si DVD-uri cu livrare la domiciliu, Videomax, doreste dezvoltarea la nivel national. In 2004, acesta vrea sa vanda o parte din actiuni unui fond de investitii, cu scopul capitalizarii afacerii. Atunci cand s-a gandit sa lanseze pe piata un serviciu de inchiriere prin Internet de casete video si DVD-uri cu livrare la domiciliu, Vlad Stan stia ca principala sa problema va fi optimizarea costurilor. Rezolvarea a venit de la un soft prin care traseele de livrare erau „desenate” in functie de livrarile dintr-o anumita zona. Cu alte cuvinte, softul dirija mai multe livrari la un drum al unui angajat intr-o anumita zona a Bucurestiului. Dupa un an de functionare, www.videomax.ro are un total de 5.000 de clienti, din care 1.500 comanda in fiecare luna cel putin un film. Cifra de afaceri a Videomax depaseste in acest moment 10.000 de dolari lunar. Cu toate ca serviciul a fost functional, Vlad Stan a incercat regandirea sistemului de transport, care sa ii asigure o reducere a costurilor. „Investitiile totale de pana acum au depasit 120.000 de dolari. Anul trecut am achizitionat scutere si biciclete care sa deserveasca mai ales distantele scurte. Costurile de operare s-au redus cu 15%”, spune Vlad Stan. Videomax are 14 angajati, numarul titlurilor de filme care pot fi inchiriate fiind de peste 1.000. Actionarul serviciului spune ca anul trecut mai multe companii de retail si fonduri de investitii s-au interesat de achizitia afacerii Videomax. Planurile sale vizeaza insa dezvoltarea serviciului la nivel national. „In 2004 voi vinde o parte din actiuni pentru a capitaliza afacerea si a obtine fondurile necesare dezvoltarii. Suntem in discutii avansate cu mai multe fonduri de investitii”, continua Stan. Printre variantele de dezvoltare pentru anumite zone este luat in calcul inclusiv un sistem de franciza care sa fie vandut unor companii care deservesc pietele locale de inchirieri de casete video si DVD-uri.