Sumele alocate la Bruxelles de către multinaţionale pentru comunicare sunt fabuloase. Dan Luca, directorul Reţelei Europene EurActiv, a evaluat bugetul de comunicare al celor aproximativ 400 corporaţii care își desfășoară activitatea în capitala UE (referindu-se doar la birourile de afaceri europene) la aproximativ 71 milioane de euro anual. Această cifră este raportată doar la sectorul privat. Luca spune că, la această sumă se adaugă aproximativ alte 50 milioane de euro pe an puse la dispoziţia consultanţilor de către instituţiile europene.
Deci, nu e întâmplător faptul că numărul consultanților este în continuă creștere, iar cele peste 300 de companii de profil au o ofertă diferită ca preţ și calitate, concurența fiind acerbă.
Sunt deja zeci de români care activează cu succes în domeniul consultanţei europene de la Bruxelles. Însă, majoritatea își desfășoară activitatea în cadrul firmelor anglo-americane prezente în Bruxelles-ul european.
Cine sunt cei care conduc firmele de consultanţa
<<“Când Irlanda a intrat în Uniunea Europeană ne-am dat seama că este o oportunitate pentru noi. Ne-am apucat să înţelegem cum putem ajuta regiunile irlandeze, dar şi companiile în a maximiza noul context economic şi politic. Treptat însă am diversificat portofoliul serviciilor şi cel al clienţilor, în prezent acordând consultanţă către HP, Philips, dar şi românilor de la Siveco. Suntem într-o permanentă mişcare, recent lansând un serviciu pentru entităţile care doresc să aplice în Programul Cadru de Cercetare 7”, îmi spunea Gerard McNamara, care conduce în prezent firma Schuman Associates>>, își amintește Luca.
Patrick Vastenaekels coordonează Departamentul de Business Development de la Mostra Communications, o companie cu aproximativ 100 de consultanţi. “Noi ne axăm foarte mult pe clienţii instituţionali, în special Comisia Europeană. Cred că derulăm cu aceştia contracte de câteva milioane de euro pe an. La bază suntem o firmă belgiană, care am crescut sănătos pe contracte sigure din domeniu public”, spune Vastenaekels.
O figură exotică printre europeni este Aida Axelsson-Bakri de origine etiopiană, care din 2001 este Managing Director la ADS insight, o firmă de consultanţă care numără vreo 10 angajați. Cum își ghidează aceasta afacerile? “Important este să ai viziune, să îţi redactezi un plan de afaceri treptat, realist şi să angajezi profesionişti în echipă”, este de părere aceasta.
Și ca dovadă că orientările politice nu stau în calea afacerilor, doi danezi, foşti asistenţi de eurodeputaţi, care au lucrat unul pentru Creştin-Democraţi şi altul pentru Socialişti au pus bazele unui business. “Am achiziţionat două imobile la 50 de metri de Place Luxemburg, le-am recondiţionat şi am început să le închiriem federaţiilor industriale care căutau locaţii în Bruxelles-ul european. În acelaşi timp am lansat un serviciu de Public Affairs, foarte apreciat în special de cei care închiriază de la noi spaţiu locativ”, povestește Timme Bertolt Dossing, unul dintre fondatorii Cabinet DN.
Eamonn Bates este tot un expert din capitala UE, care explică oportunitățile pieţei: “Lucram la Camera de Comerţ Americană din Bruxelles şi după un timp am zis că este momentul să îmi înfiinţez firmea mea de consultanţă, pe care am intitulat-o Eamonn Bates Public Affairs”.
Însă, la Bruxelles nu există doar povești de succes. ”Îmi amintesc că acum vreo cinci ani, slovenii de la Pristop veniseră să se înşurubeze pe piaţă. În prezent nu mai e nici o urmă a acestui brand prin oraş”, spune Dan Luca.
Recomandări pentru consultanţii români
”Atacați piața din capitala UE, dar atenţie la detalii!”, îi sfătuiește Luca pe românii care doresc să pătrundă în business-ul de la Bruxelles. Acesta detaliază: dacă, de exemplu, se doreşte o intrare a unei firme de consultanţă din România pe piaţa afacerilor europene, este recomandabilã o abordare în trepte, pentru a atenua riscul.
Pentru servicii dedicate sectorului privat este bine pentru început să se colaboreze cu anumite federaţii industriale din România, cum ar fi ROMALIMENTA – Federaţia Patronală Română din Industria Alimentară, FNPAR – Federaţia Naţională a Producătorilor Agricoli din România sau PNVV – Patronatul Naţional al Viei şi Vinului, care au nevoie de mai multã “prezenţă” la Bruxelles.
Desigur aceste asociaţii sunt membre la randul lor ale organizaţiilor europene și de aceea trebuie să se găsească valoarea adaugată a reprezentării directe la Bruxelles.
Un alt sfat: este preferabil să se intre doar pe un sector, de exemplu agricultura, iar doar apoi să se extindă serviciile și la nivelul altor politici comunitare.
De asemenea, nu trebuie neglijate alianțele strategice cu firme de consultanță din Bruxelles și afilierea la rețele de profil.